Torr, torr

Versiunea în limba maghiară

Versiunea în limba engleză

Versiunea în limba germană

Versiunea în limba franceză

O poezie de Mediana Stan, ilustrată de Liviu Boar

Băiețelului meu de cinci ani i-aș spune că poezia Torr, torr este poezia cu pisica rea care sare tot timpu' pe scaunul stăpânului crezându-se pe picior de egalitate cu el și astfel nu-l lasă să scrie poezii cu pisici.

Ce pisică, tot mereu
Sare pe scaunul meu!
Dacă mă așez în grabă
Aș putea să-i rup vreo labă.

Am împins-o jos, sub masă,
Ea m-a mușcat arțăgoasă.
Când am vrut s-o iau de ceafă
S-o arunc în neaua deasă,

Capul și-a lăsat pe spate
Cu pupile dilatate,
Triste, dulci, de catifea...
I-am dat drumul pe podea.

Torr, torr, mi-e tare frig,
Rupe-mi din al tău covrig
Dar înmoaie-l bine-n lapte,
Mângâie-mă mult pe spate!

Crește stratul de zăpadă.
Arțăgoasa-i sus pe ladă.
Mă ridic să ațâț focul,
Mă întorc, mi-a și luat locul!

Publicitate | Termeni și condiții | Politica de prelucrare date personale | Politica de Cookies