Ploaia

Un fenomen mai trist decât celelalte, dar cu final fericit și de folos. Este hrana tuturor legumelor pe care le cunsumăm și hrana întregii naturi.

Ploaia poate fi și mică, și mare. Când e mai mică și mai liniștită, ne putem juca afară. Când e mai mare, ne adăpostim în case, ca nu cumva să răcim. Atunci când e timpul să plouă, cerul se întunecă, se aud tunete, fulgerele mână spre pământ caii lor repezi de lumină, iar vântul, să nu rămână în urmă, se alătură și el acestei curse zbuciumate. În cazul acesta, pentru a evita vreo nenorocire, e bine să deconectăm lumina și să scoatem din priză toate electrocasnicele.

Suntem recunoscători că există ploaie – niște picături de apă în esență, dar care ne ajută enorm. Ea udă legumele, fructele, plantele și toată roada cultivată de oameni. După ploaie natura e îmbibată cu mirosul ei de prospețime, cerul deja e deschis și totul e cuprins de liniște.

Jicol Sabrina, elevă în clasa a VII-a din Chișinău