Geniul lingvistic al bebelușilor

Patricia Kuhl este profesor de logopedie și știința auzului și director al Institutului pentru științele creierului și învățării la Universitatea din Washington, specialist în achiziția limbajului și bazele neuronale ale limbajului, a condus cercetări despre dezvoltarea limbajului în autism și redarea vorbirii pe calculator. Ultimele ei cercetări sunt despre achiziția limbajului în primele luni de viață ale copilului și aduc argumente despre geniul lingvistic al bebelușilor.

Ceea ce am descoperit, spune ea, este ceea ce scriitorii și poeții romantici au numit „deschiderea cosmică” a minții unui copil. Cum învață un copil o limbă? O mamă din India care vorbește limba koro, o limbă nou descoperită, știe că pentru a păstra vie această limbă, trebuie să o transmită copilului ei, nu unui adult. Apare întrebarea de ce nu poți păstra vie o limbă dacă o transmiți adulților? Acest lucru este  legat de creier.

Iată o diagramă care arată perioada critică pentru învățarea unei limbi. Uitați-vă la vârsta voastră pe axa orizontală iar pe axa verticală veți vedea randamentul la achiziția celei de a doua limbi.

Bebelușii și copiii sunt genii până la șapte ani, apoi se produce un declin sistematic. După pubertate randamentul scade. Nici un om de știință nu pune la îndoială această curbă, de aceea în laboratoarele din întreaga lume se încearcă să se afle cauzele acestei situații. În laboratorul meu, spune cercetătoarea, ne concentrăm pe prima perioadă decisivă în dezvoltare, și anume perioada în care bebelușii încearcă să stăpânească sunetele folosite în limba lor.

Credem că prin studierea modului în care se învață sunetele, vom obține un model pentru restul limbajului, poate și pentru perioadele decisive care pot exista în copilărie, pentru dezvoltarea socială, emoțională și cea cognitivă.

Am studiat bebelușii folosind o tehnică pe care o utilizăm în toată lumea, pentru sunetele tuturor limbilor. Copilul stă în poala părintelui și este învățat să întoarcă capul atunci când se schimbă un sunet - de exemplu, de la a la i . Dacă fac asta la momentul potrivit, o cutie neagră se luminează și un urs panda bate o tobă. Ce am aflat? Că bebelușii din întrega lume,  pot să facă diferența între toate sunetele tuturor limbilor, nu contează în ce țară facem testele sau ce limbă folosim.

Adulții nu pot face acest lucru. Suntem ascultători limitați de propria cultură. Putem face diferența dintre sunetele propriei limbi, dar nu dintre cele ale limbilor străine. Apare întrebarea: când acești cetățeni ai lumii devin ascultătorii limitați de propria cultură, care suntem noi?

Răspunsul este înainte de prima aniversare. Iată o diagramă cu rezultatele la testul de întoarcere a capului ale copiilor testați în Tokio și Seattle, în timp ce au ascultat sunetele r și l, sunete importante în engleză, dar nu și în japoneză. Între 6 și 8 luni diagramele sunt identice.




Două luni mai târziu se întâmplă ceva incredibil. Bebelușii din SUA au rezultate mai bune, cei din Japonia obțin rezultate mai slabe, dar ambele grupe de bebeluși se pregătesc pentru limba pe care o vor învăța.

De asemenea bebelușii între 6 și 8 luni au fost testați la sunetele dialectului mandarin în Taipei și în Seattle, și s-a obținut aceeași diagramă. După 2 luni bebelușii taiwanezi au avut rezultate mai bune decât cei americani.


Întrebarea este ce se întâmplă în această perioadă critică de 2 luni? Acum se dezvoltă capacitatea de percepere a sunetelor dar ce se întâmplă în creier?  Se întâmplă 2 lucruri: bebelușii ne ascultă atent și fac statistici precise despre limba pe care o aud iar ramificațiile acestor statistici cresc.

Statisticile despre japoneză și engleză sunt foarte diferite. Engleza are multe r-uri și l-uri, pe când în japoneză există un grup de sunete intermediare cunoscute sub numele de r japonez. Deci bebelușii înregistrează statistici despre o limbă și asta le schimbă creierul, îi transformă din cetățeni ai lumii în vorbitorii influențați de o anumită cultură, care suntem noi.

Noi, ca adulți nu mai înregistrăm acele statistici. Suntem conduși de reprezentările din memorie pe care ni le-am format în primii ani de dezvoltare. Așadar ce vedem aici schimbă definiția perioadelor decisive în dezvoltare.

Există argumente matematice potrivit cărora învățarea materialelor lingvistice poate încetini când ramificațiile statisticilor noastre se stabilizează.  

Pot bebelușii să facă statistici despre o limbă cu totul nouă?

Unor bebeluși americani li s-a vorbit în dialectul mandarin în 12 ședințe, ca și cum rude care vorbesc acest dialect ar fi venit în vizită la ei acasă. Acești bebeluși au fost la fel de buni ca un grup de bebeluși din Taiwan, care ascultaseră dialectul mandarin timp de 10 luni și jumătate. S-a demonstrat că bebelușii fac statistici despre o nouă limbă. Ei fac statistici despre orice le pui în față.

Ce rol joacă factorul uman în acest exercițiu de învățare?

Am alcătuit un grup de bebeluși cărora le-am administrat același dozaj de 12 ședințe, dar prin intermediul televizorului iar alt grup de bebeluși au primit doar expunere audio și s-au uitat la un ursuleț pe ecran. la expunerea audio și video nu s-a înregistrat nici un progres în învățare. Este nevoie de o ființă umană pentru ca bebelușii să facă statistici. Creierul social controlează momentul în care bebelușii fac statistici.

Pentru a pătrunde în interiorul creierului și a vedea ce se întâmplă când bebelușii sunt în fața televizorului, prin opoziție cu momentul în care au în față o persoană, cercetătorii au folosit magnetoencefalograful, un instrument total neinvaziv și silențios, de precizie milimetrică, detectând câmpurile magnetice care se schimbă atunci când gândim. Un bebeluș de 6 luni a ascultat diferite limbi în căști. Când bebelușul aude un cuvânt în limba lui, zona responsabilă pentru perceperea sunetelor se activează și apoi urmează zonele vecine, care credem că sunt legate de înțelegere și cauzalitate, o anumită zonă a creierului activând o altă zonă.  

Patricia Kuhl afirmă că ne îndreptăm spre era înțelegerii modului în care se dezvoltă creierul bebelușilor. Vom putea vedea creierul bebelușilor în timp ce aceștia percep emoțiile, învață să vorbească sau să citească, sau le vine o idee. Vom puta dezvolta intervenții pe creier pentru copiii care au dificultăți în învățare. Vom putea vedea cred, acea deschidere minunată, completă,  a minții unui copil. În studiul asupra creierului copiilor vom descoperi adevăruri profunde despre ceea ce înseamnă să fii ființă umană, poate prin acest demers vom putea săpăstra deschiderea creierului nostru spre învățare pe durata întregii vieți.

 

Sursa: youtube