Bilingvismul la grădiniță

Bilingvismul la grădiniță

Bilingvismul la grădiniță

Pentru mulți copii de grupă mică, grădinița devine un curs intensiv de limbă străină. Numărul de copiii îndemnați de părinți să studieze într-o  altă limbă decât cea maternă este în creștere. Locurile de la secția română sunt ocupate din ce în ce mai mult de copii maghiari. Cei de etnie română încep să învețe la grupele maghiare, germane sau de alte limbi străine. 

De la ce vârstă e indicată învățarea celei de-a doua limbi? Opiniile legate de acest domeniu se împart în două tabere. Conform cercetărilor efectuate privind relația dintre bilingvism și gândire, Epstein, nu recomandă însușirea celei de a doua limbi înaintea împlinirii vârstei de trei ani. Dezvoltarea armonioasă presupune în primul rând stăpânirea limbii materne, spune el. În cazul bilingvismului structurile celor două limbi se amestecă, cauzând fenomenul numit interferență. Acesta frânează rapiditatea gândirii riscând ca ambele limbi să râmănă la fel de sărăcăcioase.  

„Cu toții suntem poligloți... sau aproape suntem, sau putem deveni cel puțin”. Walter și Calude Hagège văd bilingvismul ca pe un privilegiu ce stimulează procesele de gândire. Ajută la implementarea unor strategii eficiente în rezolvarea problemelor. Dezvoltă creativitatea și flexibilitatea. 

Mulți părinți își înscriu copiii la o altă secție, din dorința de a le asigura șanse egale în viață. Strategia lor poate fi eficientă în cazul în care copilul înțelege măcar structuri simple ale limbii străine, înainte să ajungă la grădiniță. Să ni-i imaginăm o secundă pe sărăcuții aflați în prima zi la grădiniță. Necunoscând limba în care li se adresează, vorbirea le pare înșiruirea unor sunete fără sens. Copiii de trei ani nu au noțiunea timpului. Nu pot percepe că își vor revedea părinții peste câteva ore. Se cred închiși într-un loc străin, părăsiți de mamă, în clipa în care ea a ieșit din sală. Se simt abandonați și neiubiți. Rolul și datoria educatoarei este să  le ofere un mediu plăcut, bogat în stimuli. E esențial să-le capteze atenția, pentru a diminua această stare anxioasă. Dar cum?

Educatoarea și copilul vorbesc două limbi diferite. E o situație dificilă pentru ambele părți.          

Să vă dau un exemplu să mă înțelegeți mai bine. De trei ani frecventează în grupa mea un copil provenind dintr-o familie mixtă. Să-l numim David. Mama lui e româncă, iar tatăl lui maghiar. În familie se vorbește mai rar și în maghiară, dar nu consecvent. După împlinirea vârstei de trei ani copilul a fost înscris la grădiniță, la secția maghiară. În primul an școlar comunicam astfel: eu în maghiară, iar el îmi răspundea cum putea. În al doilea an, când citeam o poveste, își acoperea urechile, spunându-mi:„te rog nu mai citi pentru că mă doare capul”. În acel moment am realizat că David înțelege doar noțiuni de bază. El are contact cu maghiara doar câteva ore pe zi. Dezvoltarea lui cognitivă la vârsta de cinci ani nu a ajuns la nivelul la care să perceapă un text literar. Colegii lui maghiari exersează limba maternă zi de zi. E normal să înțeleagă basmul cu ușurință. A doua zi i-am spus lui David aceeași poveste în limba română. A ascultat-o atent. Mi-a relatat cele mai semnificative momente din acțiunea basmului.

Iată-ne ajunși de unde am pornit. Dacă acest copil din familia mixtă suferă, nu progresează ca ceilalți, cum face față aceleași situații odrasla a cărei limbă străină i se pare doar un zgomot?

E bine de știut pentru părinții care decid în favoarea bilingvismului pentru că:

  • își pot ajuta copiii, creându-le acasă un mediu bilingv,
  • vorbind cu ei în cele două limbi în egală măsură, le pot asigura o dezvoltare armonioasă din punct de vedere mental, psihic și social,
  • bona, având rolul de „camarad de joacă”, poate fi de mare ajutor pentru părinții care nu stăpânesc bine limba străină, pe care și-o va însuși copilul lor,
  • cei care încurajează pe cei mici să lege prietenii cu copiii de alte etnii au numai de câștigat. Își ajută copiii să se familiarizeze cu niște noțiuni de bază și să-și formeze strategiile de comunicare.

Aceste măsuri fiind luate urmează grădinița. Prin învățarea unor povești, poezii, cântece, ghicitori se dezvoltă procesele cognitive. Noțiunile noi se pot consolida deoarece copilul are unde să exerseze cele învățate: acasă sau în timp ce se joacă. Pentru un bilingvism reușit nu există o rețetă mai simplă decât cooperarea părinților cu copilul și  cu educatoarea.

Bibliografie:

   Epstein, L: La pensée et la polyglossie: essai psychologique et didactique. Paris 1915.

   Hagège C. (2002): L”™homme de paroles. Contributions linguistiques aux sciences humaines. Paris, Fayard.

   Walter (1997): H. L”™aventure des mots français venus d”™ailleurs. Paris, Laffont.

Articol scris de Molnár Imola

Acordă o notă

Media Rating: 5.8/10 (total: 24)

Taguri