Păienjenii
Păianjenii sunt animale artropode cu opt picioare folosite pentru mers, prelungiri ale capului cu clești și glande otrăvitoare și organe reproductive speciale pe cea de-a doua parte a corpului masculului. Ei se folosesc foarte des de mătasea pe care o secretă. Păianjenii sunt tereștri, cu toate că anumite specii s-au adaptat la viața în ape dulci, ele prinzând bule de aer sub apa și cărându-le după ei. Păianjenii sunt deosebit de numeroși și se găsesc în toată lumea. Cu toate că majoritatea au mai puțin de 1cm lungime, cel mai mare are un corp de 9 cm, iar piciorele pot fi mult mai lungi.
Structura
Structura corpului la păianjeni este similară cu cea a celorlalte arahnide, fiind înpărțit într-o parte anterioară, numită cefalotorace sau prosoma, și o parte posterioara, numită abdomen sau opiosthoma. Cele două părți sunt separate de un „gât" subțire care conferă animalului flexibilitatea necesară pentru a utiliza propria mătase la paianjenii care vânează și mai mici la cei care crează pânze cu modele complicate. Fiecare primă pereche de clești, sau chelicerae, are un colț prevăzut cu o deschidere prin care este eliberată otrava provenita de la o glandă din capătul cleștelui.
Urmatoarele două părți ale corpului se numesc pedipalp, seamană cu niște picioare, dar sunt în general modificate pentru a deveni un fel de antene. La mascul, pedipalpul are un „organ de palpare", folosit în reproducere. Pe cefalotorace se află și patru perechi de picioare folosite pentru mers. Pe abdomen se află clești modificați, folosiți pentru a secreta mătasea. Deschiderile de pe abdomen duc la plămânii-carte, numiți așa datorită structurii stratificate, sau la un sistem de tuburi(trahee) folosite pentru a căra aerul. La unele specii pot fi intalnite ambele feluri de respirație.
Sistemul digestiv al păianjenilor este adaptat numai pentru mâncarea lichidă, deorece animalele își digeră în general prada în afara corpului, iar apoi ingurgitează lichidul. Creierul este destul de complex. Diferite părți ale lui sunt dezvoltate, în funcție de modul în care iși localizează prada: prin vedere sau prin atingere.
Veninul
Păianjenii sunt în general carnivori și se hrănesc numai cu hrana vie, pe care o pot strivi cu cleștii, sau îi pot injecta un venin. Mușcătura unor păianjeni mari poate fi dureroasă, dar majoritatea sunt prea mici pentru a pătrunde prin pielea umană, și doar câteva specii sunt periculoase pentru om. Printre acestea se numară „văduva neagră" și rudele sale apropiate, care însă nu sunt agresive și mușcă oamenii doar în apărare. Mușcătura este dureroasă și este urmată de leșin, dificultăți în respirație. Ea este doar rareori fatală, mai ales la adulții sănătoși.
Pentru mai multe detalii accesați linkul: http://referat.clopotel.ro/Paianjeni___ARAHNIDELE__notiuni_generale_-6731.html unde puteți citi întreg referatul.
