Ziua Eliberării Documentelor

Ziua Eliberării Documentelor (Document Freedom Day – DFD)

O zi ca oricare alta s-ar putea spune... Dar nu, nu e o zi oarecare.

Românii încep să înțeleagă tot mai bine că puterea stă în informație și în modul în care aceasta este folosită: pe căi oculte, subterane sau deschis, la vedere.

Avansul tehnologic aduce zi de zi tot mai aproape de fiecare cetățean sursele acestor informații, și în contextul actualei situații din țară și a celor 20 de ani care au trecut de la ridicarea vălului, vestea nu poate decât să ne bucure. Apropierea va continua implacabil și va duce spre o deschidere tot mai pronunțată care va reduce treptat, risipa care se produce în această țară - risipa de inteligență și risipa materială.

Deschiderea a fost, este și va fi cheia de boltă a progresului.

Ziua Eliberării Documentelor reprezintă unul dintre pașii care trebuie făcuți spre deschiderea menționată mai sus. Este o zi internațională dedicată independenței documentelor, a promovării utilizării formatelor deschise dar și a standardelor deschise. 

Poate fi de asemenea și un prim pas în sensibilizarea opiniei publice în ceea ce privește modul cum se gestionează la nivelul instituțiilor statului, fondurile pentru infrastructura IT (parte a deschiderii menționate în paragraful anterior) și felul cum ne influențează pe noi cetățenii acest fapt.

Situația nu este prea roz. În ciuda apariției pe piață de ceva vreme (cațiva ani buni) a sistemelor sub licențe deschise la nivel de administrație, guvern, etc., se perpetuează contracte pentru software proprietar pe zeci și poate sute de milioane de euro. Aceasta este o realitate care izvoraște din rigiditatea și comoditatea funcționărimii dar și din cauza lipsei de voință managerială la nivelul instituțiilor statului.

Influența asupra cetățeanului de rând se poate resimți în două moduri:

  • fonduri care s-ar putea folosi pentru dezvoltarea serviciilor către cetățean se risipesc pe aceste licențe proprietare ca urmare serviciile ori rămân cum au fost ori se începe dezvoltare pentru extindere ceea ce înseamnă o încărcare suplimentară pentru cetățean;

  • în relația directă cu statul, în mare parte petrecută online există servicii sau software care presupun condiționări în utilizarea de software proprietar.

    Spre exemplu: în domeniul educațional folosirea platformei AeL produsă și distribuită în cadrul proiectului SEI condiționează funcționarea AeL de folosirea browserului IE de la Microsoft care functionează la întreaga capacitate doar pe sistemul de operare Windows. Mai nou browser-ul IE se distribuie gratuit dar trebuie cumpărat sistemul de operare Windows.

Deci ne punem întrebarea ce se poate face?  

Cum această celebrare ne ajută în demersurile noastre de a convinge autoritățile să-și schimbe orientarea păguboasă ?

În primul rând trebuie să știm că nu suntem singuri în acest demers. O comunitate tot mai mare la nivel internațional se coagulează în jurul acestei campanii(0):

(0) http://www.documentfreedom.org/Main_Page/ro

Lozinca „NU VĂ PUTEM CITI DOCUMENTELE !” a fost aleasă ca și cap de afiș.

În ce măsură ține de realitatea momentului este greu de evaluat. 

Pregătirea asigurată de stat pentru contribuabilul român de rând care a terminat învățământ preuniversitar este următoarea (sintetic):

- La școală se predă un sistem de operare proprietar (Windows) și unelte de editare proprietare (MSOffice) pentru care utilizatorul ar trebui să cumpere licență ceea ce rar se întâmplă.

- Din programa școlară lipseste alternativa aplicațiilor sub licențe deschise și gratuite cum ar fi sistemul de operare Linux distribuția Ubuntu(1) și OpenOffice(2) (pachetul echivalent MSOffice) produs de fosta SUN actualmente cumpărată de Oracle.

(1) http://www.ubuntu.ro/

(2) http://ro.openoffice.org/marketing/2.0/ooo2prodflyera4ro.pdf

De ce există această situație este greu de explicat și chiar de imaginat. În opinia mea cred că nu există cultura și tradiție IT pe sectorul OPEN pentru a se face acest minim efort.

Campania de față încearcă să umple acest gol. 

Care sunt implicațiile pe termen lung în cazul folosirii documentelor stocate în formate deschise?

  1. Predictibilitate în păstrarea pe termen lung a posibilității de a putea fi citite prin asigurarea compatibilitții înapoi pentru orice versiuni viitoare de aplicații.

  2. Recuperarea bună în caz de deteriorare.

  3. Suport tehnic foarte bun datorită unei largi răspândiri.

  4. Per ansamblu costuri mai mici de management și diseminare a informațiilor.

Cu alte cuvinte peste 20 de ani veți fi sigur ca veți putea citi un document salvat într-un format deschis, ceea ce nu este o certitudine în cazul formatelor proprietare.

Documentele deschise de regulă au formate descrise și omologate prin standarde deschise care sunt esențiale pentru asigurarea interoperabilității. Cu alte cuvinte orice producător software poate dezvolta aplicații pentru manipulare/editare/citire a documentelor ce respectă aceste standarde creând premizele pentru o piață liberă de unde utilizatorul poate selecta ce este mai bun pentru el aproape fără costuri.

La nivel de administrații locale și centrale unde sistemele care se vor creea - cum va fi viitorul eRomania, este esențial a se folosi numai pe standarde deschise pentru a elimina monopolul care de cele mai multe ori creează stagnare și cheltuieli semnificative. Acestea ar putea fi ocolite folosind aceste standarde deschise care se regăsesc atât în formatele deschise de documente cât și în aplicațiile încorporate. Astfel se păstrează conditiile de predictibilitate pentru funcționarea aplicațiilor și interoperabilitatea atât de dorită.

Cateva informații sintetice și link-uri utile pe domeniul standardelor deschise găsiți la adresa:

(3) http://www.documentfreedom.org/Open_Standards/ro/

Ce ar mai trebui spus în afara acestei campanii dar totuși în legătură cu ea - mă refer în general la deschidere și prezentarea conținutului în documente(date) furnizate de autorități?

Pentru un client, fie el dezvoltator sau utilizator ar putea fi următoarele:

Pentru a prelua automat informații din documente trebuie depus un efort  mult prea mare. Modul cum sunt redactate este infinit variabil și nu permite o analiză ușoară (câteva recomandări puteți găsi în paragraful care urmează „Recomandări...”);

  • Setul de fonturi folosit trebuie să fie conform cu caracterele limbii române (de cele mai multe ori lipsesc diacriticele – iar în documente oficiale e bine ca informațiile să fie exprimate cât mai clar). Nu exista la nivel de țară o recomandare unitară și un depozit de fonturi gestionat de autorități de unde fiecare se poate servi;

  • Păstrarea documentelor pe termen lung nu se face pragmatic pentru a fi disponibile la orice moment:

  1. Documentele nu sunt stocate în arhive deschise;
  2. Legea nr. 135 din 15 mai 2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică se referă numai la păstrarea documentelor în forma lor inițială în arhive având o funcționalitate mai mult apropiată de un seif izolat decât de un repository conectabil online;
  3.  Nu există deocamdata la noi suportul legal pentru un standard internațional aplicabil conceptului de prezervare a documentelor electronice.

  • Căutarea informațiilor în documente este aproape imposibilă la nivel de site, această problemă existând datorită „harababurii” inerente lipsei unei abordări metodice în structurarea site-urilor guvernamentale. Dau ca exemplu site-urile ISJ-urilor;

  • Accesibilitatea redusă a site-urilor face ca ele să nu fie disponibile persoanelor cu dizabilități;

  • Formatele proprietare frecvent sunt greu de convertit (cu păstrarea formei redactării originale).

Recomandări minime de îmbunătațire a perceperii informației din documente publice electronice ar putea fi următoarele (în atenția autorităților):

  •  structurare pe diverse nivele - fiecare nivel cu un text/titlu sinteza a continutului pentru o mai bună cuprindere a întregului și o numerotare coerentă;

  •  boookmarks pentru o navigare ușoară (Adobe Reader este dotat în această privință);

  •  glosar explicativ de termeni;

  •  referințe externe pe web;

  •  fara criptare, parolare, restricții de copy-paste, etc – pentru o ușoară preluare în alte documente.

Formate standard dintre cele mai relevante pentru documente deschise enumerăm prezentăm câteva esențiale pentru birou (primele 2 ) dar și pentru domeniul educațional:

- Formatul ODF (Open Data Format) patronat de OASIS(4) este de fapt o umbrelă sub care se grupeaza câteva formate specifice în principal fiind descrise folosind limbajul XML:

  • ODT – acesta este formatul omolog formatului DOC implementat de MS Word ;

  • ODP – acesta este formatul omolog formatului PPT implementat de MS Presentation;

  • ODS – acesta este formatul omolog formatului XLS implementat de MS Excell;

ODG – acesta este este un format pentru fisiere grafice.

(4) http://www.oasis-open.org/committees/tc_home.php?wg_abbrev=office

OBS – ultimele variante de MS Office au trecut la formatul umbrelă OOXML a cărui descriere e bazată pe XML, formatele de sub umbrelă primind astfel cate un „x” în coadă: docx, pptx, xlsx

- Formatul PDF a devenit un standard deschis formal cunoscut drept ISO 32000 și are mai multe variații(5) funcție de destinația fiecăruia:

  • PDF/X – cunoscut și sub codul ISO 15390 și e destinat tiparului și graficii;

  • PDF/A – cunoscut și sub codul ISO19005 destinat arhivării;

  • PDF/E – destinat schimbului de desene inginerești;

  • PDF/UA – destinat schimbului universal;

  • PDF/H – destinat domeniului medical (este încă în lucru).

Pentru o informare mai cuprizătoare puteți vizita adresa:

(5) http://en.wikipedia.org/wiki/Portable_Document_Format#Subsets

-  Formatul IMS-CC(6) standard deschis folosibil pentru încapsularea manualelor școlare electronice multimedia. Mai multe informații puteți afla la adresa:

(6) http://www.imsglobal.org/cc/alliance.html

- Formatul SCORM 2004(7) standard deschis folosibil pentru încapsularea manualelor școlare electronice multimedia și deasemenea care poate îngloba testări referitoare la conținutul înglobat și poate comunica cu aplicația gazdă pentru transferul notelor.

(7) http://www.adlnet.gov/Technologies/scorm/SCORMSDocuments/2004%204th%20Edition/Overview.aspx

 

Despre modalități de publicare a conținutului pentru a fi mai deschis.

Aspectul principal care trebuie relevat este acela că site-urile web (în special cele ale autorităților) în afară de a pune conținutul în formă estetică și accesibilă pentru utilizatori el trebuie să fie furnizat și în formă "raw-data, machine readable" pentru a permite relaționările automate posibile prin tehnologiile WEB 3.0 cuprinse sub sintagma "Semantic WEB" (8).

(8) http://en.wikipedia.org/wiki/Semantic_Web

Proiectele care folosesc aceste tehnologii tratează aceeași temă a deschiderii, a disponibilizării datelor instituționale și a relaționării informațiilor de pe web într-un mod inteligent fiind mai eficiente decat GOOGLE în regăsirea de rezultate după cum afirmă Sir TIM BERNERS - LEE în video-ul din pagina HM Government (9).

(9) http://data.gov.uk/about


Florin Jurca

Taguri

Sunteți pro sau contra uniformelor școlare?

Da
Nu
Mă abțin
Nu știu
Rămâi la curent cu noutăţile noastre.
Înscrie-te la newsletter şi iţi vei primi săptămânal un e-mail cu tot ce e nou pe platforma de educaţie

”Mulțumim pentru materiale!”

Kristof Veronica

 ”Materialele didactice sunt foarte frumoase si adecvate pentru varsta prescolara.Felicitari celor care le-au creat!”

Bida  Maria

 ”Frumoasa idee. Multumim pentru tot ajutorul acordat! Aveti idei minunate!”

Marina Vintilescu

Ziua Eliberării Documentelor (Document Freedom Day – DFD)

Revista Tus - revista online pentru copii