E-learning – o privire rapidă de ansamblu

E-learning – o privire rapidă de ansamblu

Începând cu acest material voi încerca să prezint de-a lungul unei serii de articole modele și idei care ar putea deveni utile pentru dezvoltarea învățământului electronic, dar fără a avea însă pretenția că aceste  modele sunt perfecte.

Trebuie să spun de la început că nu va fi nimic nou neapărat sau extraordinar ci doar o așezare succintă a unor informații preluate din experiența altora, mici idei și informații care sunt prezente cu generozitate și fără obligații financiare pe site-urile organizațiilor implicate în domeniul educației, fără ca să exclud însă și noul din această schemă.

De asemenea nu voi intra în detalii tehnice foarte aprofundate, pentru că este recomandabil să citești de la sursă și aștept cu nerăbdare momentul când și la noi în țară va exista un organism de referință pentru acest domeniu (cum este spre exemplu IMS GLC) care să echivaleze și să adapteze pentru România standarde de e-learning aflate deja în funcțiune pe zona internațională.

Voi face trimiteri către aceste organisme, cu scuzele de rigoare pentru faptul că vă îndrept spre materiale scrise într-o altă limbă. La nivel internațional se depun eforturi serioase pentru a se ajunge la un numitor comun în domeniul învățământului electronic, standardizarea fiind problema asupra căreia se concentrează comunitatea educațională internațională în mod special. Ca urmare a acestor eforturi  s-a ajuns în sfârșit la concluzia corectă în ceea ce privește economia de forțe și cumularea de experiență: formarea de alianțe strategice între marile organisme din domeniu. Cea mai importantă este alianța dintre „IMS Global Learning Consortium” și „The European Union Commission”, alianță care a produs ca prim rezultat proiectul ASPECT http://aspect-project.org/.

Celor nerăbdători și cunoscători de limba engleză le recomand vizitarea paginii de Standarde și Specificații (http://aspect-project.org/node/5) unde se pot vizualiza rapid principalele standarde ce ar trebui implicate în procesul dezvoltării și utilizării resurselor educaționale. Proiectul derulat de aceste două organisme are bine definite țintele finale. Rezultatele care se așteaptă după finalizarea acestui proiect pot fi văzute la adresa http://aspect-project.org/node/6 .

De ce avem nevoie de standarde în educație?

Aceasta ar putea fi o primă întrebare, legitimă de altfel. Ei bine, justificarea existenței lor e aceeași, ca la orice alt standard de produs: „De ce să reinventăm tot timpul roata? Cel mult putem să o perfecționăm. Dar principiul este același: e rotundă și se învârte.”

Un standard folosit în dezvoltarea  unui produs oferă multiple avantaje, cum ar fi:

  • se asigură un model de concept, care sigur funcționează cu o probabilitate foarte mare;
  • compatibilitatea produselor este asigurată atât pe orizontală cât și de la o versiune la alta;
  • se câștigă timp și se economisesc fonduri pentru toți cei care le folosesc, prin eliminarea cercetării până la un anumit nivel;
  • calitatea produselor complexe crește simțitor  prin înglobarea de standarde;

Toată lumea a observat cantitatea enormă de resurse educaționale electronice prezente pe internet și probabil că s-a observat și multitudinea formelor de prezentare. Aceste resurse au fost create și organizate după diverse concepte mai mult sau mai puțin compatibile cu standardele ce acuma ies la iveală.
Babilonia existentă face dificilă reutilizarea lor aducând în față bariere artificiale suplimentare pe lângă bariera lingvistică, astfel că o nouă provocare se ridică în fața specialiștilor din educație: convertirea și reutilizarea resurselor, internaționalizarea lor și interconectarea băncilor de resurse sau mai bine spus accesarea lor ca și cum ar fi una singură. Aceste bănci de resurse le voi denumi de acum înainte „repositories” fiindcă acesta este termenul cel mai potrivit pentru a le reprezenta chiar dacă este un englezism.

Datorită heterogenității tipurilor de resurse, o problemă deosebită care se mai impune atenției este căutarea și regăsirea acestora cu un procent cât mai mare de relevanță. Aceste resurse pot fi complexe sau mai simple și pot avea diferite destinații: utilizare directă în procesul de învățare și pe de altă parte reutilizarea în procesul de creație a unor resurse noi mai complexe sau orientate spre alte subiecte. Pentru ca acest deziderat să fie îndeplinit, resursele educaționale trebuie să fie corect descrise, apoi încadrate într-un domeniu al cunoașterii corespunzător. Această rigurozitate este o cerință obligatorie având în vedere că învățământul este faza premergătoare din educația unui individ înainte de implicarea acestuia în activități științifice sau care presupun asumarea răspunderii, activități care se impun a fi riguros documentate.

Operațiile pentru descriere și catalogare, ca principiu, sunt aceleași care se fac în mod curent în cadrul bibliotecilor pentru cărți sau alte tipuri de resurse care au mediu de stocare manipulabil, precum cărțile. Totuși va trebui să existe o diferență față de procesul tradițional ce se desfășoară în biblioteci. Un prim aspect este legat de natura acestor resurse și modul lor de depozitare. Al doilea este legat de necesitatea internaționalizării accesului la aceste resurse. Al treilea este cantitatea mare de resurse ce apar într-un timp relativ scurt. Al patrulea se referă la calitatea acestor resurse. Deoarece internetul este ușor accesibil unei mase largi de persoane, este foarte dificil de controlat calitatea resurselor, job pentru care ar trebui mobilizat un număr relativ ridicat de persoane cu un grad relativ ridicat de competență.

Bibliotecile publice cheltuiesc sume importante pentru descrierea și catalogarea resurselor lor, chiar dacă ritmul de apariție al acestora nu se compară cu cele care se ivesc pe internet. Se impune deci pentru menținerea unui standard ridicat, introducerea unor metode diferite pentru îndeplinirea acestor sarcini. Inițiative în această direcție există, și pe parcursul derulării articolelor voi încerca să le prezint.

Folosirea acestor resurse ar trebui ușurată prin implementarea de „repositories” federate, unde fiecare unitate de repository din federație să fie administrată de un agent responsabil pentru integritatea și dezvoltarea sa. Modul în care aceste repository-uri oferă accesul către mediul extern trebuie să respecte câteva standarde ce uniformizează, compatibilizează și simplifică interogarea lor. Ceea ce nu trebuie uitat este și faptul că apariția de noi repositories trebuie încurajată, pentru că distribuirea sarcinii pe mai mulți agenți de administrare asigură o mai bună organizare în repositories, cel puțin  acum la începuturi, când încă unelte de administrare și evaluare a calității acestora, fundamentate din punct de vedere științific, nu există deocamdată, decât în fază de experiment.

Cum putem găsi noile repositories?

La prima vedere prima cale de a le găsi ar fi motoarele de căutare, mai precis, este vorba de a găsi informațiile stocate acolo. Însă acest mod duce la poluarea rezultatelor cu altele nedorite și atunci ce este de făcut? Răspunsul ar fi înființarea unei ramuri de noi de servicii: regiștri de repositories, care în ultimă instanță tot în motoare de căutare se vor transforma, însă având adăugarea de repositories condiționată de politici educaționale ori științifice, ca parte a  unor servicii extinse de administrare la nivel federat. O inițiativă în această directie se poate vedea aici:  http://ariadne.cs.kuleuven.be/SqiInterop/free/SQIImplementationsRegistry.jsp.

Bineînțeles că aceste servicii trebuie dezvoltate și trebuie găsite metode pentru a permite auditul automat al surselor educaționale noi înființate, și în timp, certificarea lor ca și surse educaționale de încredere, pentru introducerea lor rapidă în circuitul educațional și protejarea față de poluarea cu informații needucaționale. Politica de adăugare de noi repositories trebuie să permită reducerea timpilor de așteptare până la momentul când resursele devin disponibile în sistem. Ne putem gândi la aceste servicii și ca la niște autorități care oferă referință pentru disponibilitate, calitate, conformitate cu domeniul educațional, a informațiilor furnizate de repository-uri, pe lângă funcțiunea principală de registru al acestora. Practic funcția principală nu este de a descoperi, ci de a introduce în circuitul educațional. Variate alte servicii se pot apoi implementa în cadrul acestor servicii, cum ar fi de exemplu regiștri pentru urmărirea drepturilor de autor.

Relevanța scăzută a rezultatelor unei căutări de resurse, utilizabile de către autorii de conținut educațional este o piedică în calea productivității.
Toată această cantitate imensă de informații pe care o primim la introducerea unei simple fraze de căutare, pur și simplu „ne inundă privirea” și când așteptarea nu corespunde cu realitatea, iar timpul alocat pentru cercetare este scurt, apare frustrarea de a nu putea folosi eficient potențialul dotărilor disponibile. Se poate afirma în momentul de față că relevanța rezultatelor are o utilitate preponderent orientată spre business, și într-o proporție mult mai mică, o utilitate orientată spre domeniile educațional ori științific. Furnizorii de servicii și produse ce desfășoară activitate pe internet plătesc din greu, într-un mod direct sau mai putin direct, către motoare de căutare precum Google pentru ca serviciile și produsele lor să ajungă printre primele în rezultatele căutărilor. Această politică dictată de profit este foarte contraproductivă pentru domeniul educațional care în aceste condiții are mult de suferit. Tocmai acolo unde resursele financiare sunt cele mai scăzute se mai adaugă și pierderea timpului. Cu toate acestea, chiar și în cazul când specificul informației căutate se leagă de educație, rezultatele întoarse nu prezintă de cele mai multe ori garanția că sunt de calitate și adecvate domeniului educațional.

Învățământul are nevoi specifice și este necesar un control riguros al calității și pozitivismului informațiilor furnizate sau utilizate. Pe de altă parte, evantaiul de informații ar putea fi redus (filtrat) doar la categorii de învățare și eventual informații științifice, excluzând de la căutare informațiile extraeducaționale. Deci, teoretic, am avea nevoie de un „motor de căutare” orientat strict pe informație educațională și eventual științifică, unde promovarea informațiilor se va face după criterii de noutate, domeniu de aplicare, aplicabilitate practică, popularizare și încurajare, grad de sociabilitate în cadrul colaborărilor, gradul de relaționare a informațiilor din repository,  etc. Referitor la relaționarea informațiilor dintr-un repository - se pune problema cum această relaționare poate fi exportată pentru uzul comun într-o federație de repositories ținând seama că bariera lingvistică este o piedică reală. Lucrări care tratează subiecte referitoare la internaționalizarea și standardizarea semnificației cuvintelor din diferite limbi există. Voi incerca să prezint aceste lucrări sau să invit autori să facă ei înșiși prezentările.

Toate aceste eforturi au ca miză sănătatea și viitorul copiilor noștri, iar în cele din urmă este de pus în discuție viitorul țării în care locuim.
Până la următorul articol vă doresc toate cele bune și vă invit să navigați zilnic prin site-ul  http://educatie.inmures.ro/  unde în totdeauna sigur veți găsi câte ceva interesant.

 Florin Jurca

Taguri

Sunteți pro sau contra uniformelor școlare?

Da
Nu
Mă abțin
Nu știu
Rămâi la curent cu noutăţile noastre.
Înscrie-te la newsletter şi iţi vei primi săptămânal un e-mail cu tot ce e nou pe platforma de educaţie

”Mulțumim pentru materiale!”

Kristof Veronica

 ”Materialele didactice sunt foarte frumoase si adecvate pentru varsta prescolara.Felicitari celor care le-au creat!”

Bida  Maria

 ”Frumoasa idee. Multumim pentru tot ajutorul acordat! Aveti idei minunate!”

Marina Vintilescu

E-learning – o privire rapidă de ansamblu

Revista Tus - revista online pentru copii