Despre droguri

În accepţia clasică, drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi modifică una sau mai multe funcţii (OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii); în sens farmacologic, drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale comportamentului.

Explicarea unor termeni:

Adicţia: dependenţa fizică şi/sau psihică de o substanţă, în special alcool, tutun şi/sau alte droguri, sau de anumite activităţi, cum ar fi jocurile.

Dependenta: OMS defineşte dependenţa ca fiind starea fizică sau psihică ce rezultă din interacţiunea unui organism cu o substanţă, caracterizată prin modificări de comportament şi alte reacţii, însoţite întotdeauna de nevoia de a lua substanţa în mod continuu sau periodic, pentru a-i resimţi efectele psihice şi pentru a înlătura suferinţele.

Dezintoxicarea: procesul prin care un toxicoman este tratat pentru a scăpa de dependenţa fizica de un drog. Este procesul de „întoarcere la normalitate”  a organismului după eliminarea unui toxic.

Narcotic: substanţă care provoacă narcoză, somn. ?n accepţia internaţională, prin acest termen sunt desemnate substanţe stupefiante (ex: morfina, cocaina, opium)

Politoxicomania: consumul mai multor droguri, deseori cu intenţia de a le spori efectele sau de a contracara efectele unora în beneficiul altora.

Sevrajul: reprezintă răspunsul organismului la absenţa drogului cu care este obişnuit. Natura simptomelor şi intensitatea acestora depinde de drogul consumat. (ex: tremurături, dureri musculare, articulare, simptome specifice gripei etc.)

Stupefiant: sinonim cu medicament care inhibă centrii nervoşi, provocând o stare de inerţie fizică şi psihică. Induce dependenţă fizică şi psihică severă. Consumul acestor substanţe este interzis prin lege.

Supradoză: administrarea unei cantităţi de drog mai mari decât capacitatea de metabolizare a organismului.

Toleranţa: Toleranţa constă în dispariţia treptată a efectelor unei substanţe ce este administrată repetat, pe o anumită perioadă de timp, încât pentru a obţine acelaşi efect se impune creşterea progresivă a dozei. De menţionat ca obişnuinţa nu creează însă o imunitate totală şi nelimitată în timp la organismul care s-a obişnuit cu toxicul. Efectul pe termen relativ lung este instalarea unei intoxicaţii cronice, cu consecinţe grave asupra stării de sănătate.

Toxicoman: persoană dependentă de drog.

Clasificări ale drogurilor:

I . droguri:

• legale, admise: cofeina, tutunul, alcoolul
• ilegale: fac obiectul unor convenţii internaţionale sau legi naţionale (în România menţionate de Legea 143/2000 privind combaterea traficului şi  consumului ilicit de droguri)
  
  

II. droguri după modul de acţiune asupra Sistemului Nervos Central (SNC), drogurile ilegale sau „de abuz” se clasifică astfel:

• stimulente ale SNC: cocaina, amfetamine, crack
• depresive ale SNC: opiacee (opiu, morfina, heroina, metadona, petidina, codeina), barbiturice, tranchilizante 
• perturbatoare ale SNC: cannabis, LSD, Ecstasy, PCP, Mescalina, Psilocybina, Psilocyna
  
  

Material trimis de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Mureş, Compartimentul de Analiză şi Prevenire a  Criminalităţii