Când scriem „i-au” și când scriem „iau”?

 

Vom scrie „i-au” atunci când această ortogramă este formată din pronumele personal i + verbul auxiliar a avea la timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural.


Exemplu:

Cei mici i-au folosit jucăriile lui Andrei.

Vom scrie iau atunci când această ortogramă este verbul a lua la persoana I, numărul singular.

 

Exemplu:

Unii copii iau numai note bune.

 

 

Când scriem „i-ar” și când scriem „iar”?

 

Vom scrie i-ar când ortograma este formată din pronumele personal i + auxiliarul a avea, forma ar.

Exemple:


Ursului i-ar prinde bine puțină miere.

Vom scrie iar atunci când are sensul din nou.

Vara a venit iar.

 

 

Când scriem „s-au” și când scriem „sau”?

 

Vom scrie sau atunci când acesta are sensul de ori.

 

În vacanța de vară mergem la mare sau la munte.

Vom scrie s-au atunci când s este forma pronumelui reflexiv se urmat de au care este forma verbului auxiliar a avea la timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural.

Exemplu:

Copiii s-au dus în excursie la Sinaia.

 

 

Când scriem „l-a” și când scriem „la”?

Vom scrie l-a când este format din pronumele personal l + a de la auxiliarul a avea forma redusă, prezent, persoana a III-a, numărul singular.

 

Exemplu:

Maria l-a rugat pe Radu să meargă cu ea.

Vom scrie la atunci când acesta indică direcția.

 

Exemplu:

La noi acasă avem multe jucării.

 

 

Când scriem „m-ai” și când scriem „mai”?

 

Vom scrie m-ai atunci când este format din pronumele personal m(ă) + verbul auxiliar a avea la prezent, persoana a II-a, numărul singular.



Exemplu:

De ce m-ai pus să sar?

Vom scrie mai atunci când acesta este substantiv sau adverb.



Exemplu:

În luna mai se coc cireșii. (substantiv)

Eu merg mai bine cu bicicleta. (adverb)

 

 

 

Când scriem „ne-am” și când scriem „neam”?

Scriem ne-am atunci când este format din pronumele personal ne + verbul auxiliar a avea la prezent, persoana I, numărul singular/plural.

Exemplu:

Noi ne-am dus la munte.

Vom scrie neam atunci când este substantiv, având sensul de rudă sau popor.

Exemple:

Acest băiat este neam cu cumnata mea.

Neamul românesc este mereu în sufletul meu.

 

 

Când scriem „n-ai” și când scriem „nai”?

 

Vom scrie n-ai atunci când este format din nu + verbul auxiliar a avea la prezent,  persoana a II-a, numărul singular

sau când este format din nu + ai, verb la indicativ prezent, persoana a II-a, singular.

Exemple:

N-ai scris tema completă.

N-ai nici un creion în penar.

Vom scrie nai când acesta este substantiv, cu sensul de instrument muzical.

Exemplu:

Maria și George învață să cânte la nai.

 

 

 

Când scriem „i-a” și când scriem „ia”?

 

Vom scrie i-a când această ortogramă este formată din pronumele personal i + verbul auxiliar a avea forma redusă la prezent, persoana a III-a, singular

Exemplu:

Mama i-a dat lui Andrei două mere.

Vom scrie ia atunci când este verb la timpul prezent, indicativ, persoana a III-a, numărul singular sau când este o interjecție.

Exemple:

Doamna învățătoare ia două cărți de pe catedră. (verb)
Ia, mai stai tu cuminte! (interjecție)

 

 

 

Când scriem „cai” și când scriem „c-ai”?

Vom scrie cai atunci când acesta este substantiv (denumește un animal).



Exemplu:


Bunica mea are mulți cai.

Vom scrie c-ai atunci când este format din că + verbul a avea auxiliar la prezent, persoana a II-a, numărul singular.



Exemplu:

Mulțumesc c-ai (că ai) mers cu mine la doctor.

 

 

Acordă o notă

Media Rating: 8.1/10 (total: 176)

Spune-ți părerea

Poți comenta prin intermediul contului de Facebook

http://educatie.inmures.ro/

Taguri