Capitolul II- Secțiunea a-5-a

Art. 20. - Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de liberă practică:

a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni contra umanității sau vieții în împrejurări legate de exercitarea profesiei de psiholog și pentru care nu a intervenit reabilitarea;
b) psihologul căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească;
c) psihologul căruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sancțiune disciplinară, pe durata suspendării.

Art. 21. - Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este incompatibilă cu:

a) desfășurarea oricărei activități de natură a aduce atingere demnității profesionale sau bunelor moravuri;
b) starea de sănătate necorespunzătoare, certificată de Comisia de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, potrivit legii;
c) folosirea cu bună știință a cunoștințelor sau metodelor profesionale în defavoarea persoanei sau în scop ilegal.

Art. 22. - Persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) și c) trebuie să facă dovada că nu se află într-o situație definită la art. 20 și 21, prin documente provenite de la autoritățile competente din țările respective.

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 492 din data 06/01/2004 L213/2004

 

 

Taguri