Universitatea "1 Decembrie 1918" Alba Iulia

Alba Iulia a oferit un spațiu atrăgător pentru coexistența tradițiilor culturale române, maghiare evreiești chiar, stimulate prin intermediul instituțiilor politice, culturale (Biserică, tipar, bibliotecă) dar mai ales universitare. Odată cu începutul cu secolul al 16-lea este atestată  pluralitatea vocilor în capitala Principatului. De exemplu, prin adoptarea Codului de legi al țării, Approbatae Coinstitutiones, în Edictul 72, se reglementa dreptul de așezare a evreilor exclusiv în orașul Alba Iulia. Era primul spațiu urban european care lua o asemenea hotărâre.

Indiscutabil, avem motive să afirmăm că Cetatea Alba Iulia are o tradiție pentru încurajarea identităților plurale. Cultivarea acestui spirit într-o formulă academică, într-un spațiu instituționalizat, universitar a fost decisiv de-a lungul timpului și a înregistrat o evoluție distinctă în spațiul ardelean.
Un profil bine definit în viața culturală a orașului Alba Iulia în prima jumătate a veacului al 17-lea îl avea școala superioară a principelui Gabriel Bethlen, înființată în anul 1622. A fost o școală de tip umanist, comparabilă cu Academia lui Vasile Lupu, întemeiată la Iași, în 1640 și Academia de la „Sf. Sava”, înființată de Constantin Brâncoveanu la București. În ambițiile sale de protector al culturii și al artelor frumoase, principele Bethlen voia să transforme Alba Iulia într-un Heidelberg de est. Aceasta a fost a doua școală de rang universitar în Transilvania medievală, după cea a iezuiților din Cluj, de la sfârșitul secolului al 16-lea. Prin art. VI al dietei de la Cluj din 1622 se hotărâse înființarea unui colegiu la Cluj, pe locul celui iezuit, în ansamblul fostei mănăstiri franciscane din colțul sud-estic al orașului. În ciuda acestei hotărâri, profesorii străini, sosiți în Transilvani, la 29 august 1622 se aflau la Cluj, și-au început activitatea nu la Cluj, cum se prevăzuse, ci la Alba Iulia. Printre motivele schimbării, se presupune, că juca un rol opoziția cetățenilor, în majoritate unitarieni, ai Clujului, care se opuneau înființării acolo a unui colegiu calvinist, pe locul celui iezuit de care abia scăpaseră; un alt motiv consta în faptul că ansamblul, distrus de clujeni în 1603 și folosit apoi drept carieră de piatră, necesita ani de refacere pentru a servi scopului stabilit pe când principele nu accepta ideea unei amânări de asemenea proporții. Chiar dacă nu cunoaștem detaliile acestei hotărâri, este de presupus că motivele enumerate au dus la așezarea colegiului academic în Alba Iulia. Documentele privind Misiunile iezuite din Transilvania au oferit dovezi incontestabile că cel puțin până în 1624, școala calvină funcționa în clădirea fostului colegiu iezuit din cetate.

Existența și evoluția colegiului au înregistrat și dificultăți după plecarea în cursul anului 1623 a primilor profesori străini, Martin Opitz, Jakob Kopisch și Friedrich Pauli, lipsa cărora urma să fie suplinită de Albert Molnár Szenczi și de un profesor francez necunoscut nouă. La sfârșitul lunii august 1629 ajunge în Alba Iulia relativ tânărul profesor Bisterfeld, ceilalți doi colegi ai acestuia, socrul său Johann Heinrich Altstedt și Ludwig Fischer (Piscator) sosind în Transilvania abia în 17 noiembrie, cu două zile după moartea principelui.
Prin testamentul semnat la data de 31 august, Gabriel Bethlen donase școlii din Alba 20 de mii de forinți, taxa anuală de 2000 de forinți a orașului Debrețin, un colier scump și o valoroasă posesiune viticolă, în ținutul Tokaj. Prin donația semnată la 2 septembrie, târgul Aiud cu așezările Aiudul de Sus, Mirăslău, Măgina și Hilda, precum și cu părți ale posesiunilor Valea izvoarelor, Decea și Henig îi reveniseră „collegio Albensi a nobis fundatae”. Construirea colegiului a fost începută așadar abia în ultimii ani de domnie ai principelui Gabriel Bethlen, în intervalul 1627-1629. Construcția colegiului a fost reluată în perioada domniei lui Gheorghe Rákóczi (1630-1648). Prin urmare, edificiul a fost construit, pe parcele particulare cumpărate de principe, cu intermitențe în perioada 1628 - 1629 și, respectiv, în 1632 și 1637.

Școala, cu caracter laic, datorată principelui Bethlen, a funcționat într-o clădire care se mai păstrează și astăzi în cetatea Alba Iulia (la intersecția străzii Unirii cu strada Romană, la numărul 12), prezentând elemente caracteristice de Renaștere transilvăneană târzie. Clădirea masivă cu etaj se înscrie într-un dreptunghi de aproximativ 94x57 m și se compune din aripi care delimitează două curți patrulatere neregulate, despărțite de o aripă de asemenea cu etaj. Curțile interioare sunt accesibile prin perechi de porți dispuse pe laturile sudică și nordică prevăzute cu pasaj acoperit cu bolți semicilindrice cu penetrații. Un pasaj strâmt, pietonal poate fi observat și pe latura vestică a edificiului. Fațada principală inițială a edificiului a fost cea de pe latura sudică cu traseul frânt, cea laterală era îndreptată spre est, spre străduța care a fost desființată odată cu realizarea fortificațiilor din secolul al 18-lea. Ferestrele în cadre baroce și eclectice sunt mai dese în jumătatea vestică. Porțile încheiate în arc semicircular la partea superioară sunt încadrate de panouri dreptunghiulare scoase în evidență. Planul edificiului este identic cu cel relevat în anul 1736 și cu acela redat de Giovanni Morando Visconti în 1711. Prin urmare, refacerile ulterioare și transformarea edificiului în cazarmă nu au afectat compoziția planimetrică a clădirii colegiului. Realizarea însă a fortului în sistem Vauban a eliminat strada care despărțea colegiul de latura estică a incintei medievale cu o parte a acestuia din urmă. Ca urmare, edificiul nostru, care ocupa un loc deosebit în vechea compoziție, în imediata apropiere a porții Sf. Gheorghe, pe strada principală, sf. Mihail care se afla, implicit, și în axul cetății medievale, ajunsese în colțul nord-estic al incintei noi. Putem să considerăm autentică și fațada colegiului, așa cum apare ea pe releveu. Pe desen se poate observa fațada corpului de clădire care avea în mijloc curtea interioară estică, cu unsprezece axe de goluri la etaj – exact numărul actual al golurilor – și cu o poartă la parter, încadrată de 5+3 ferestre, pe când în spațiul corespunzător curții interioare vestice, se remarcă un gard de piatră prevăzut cu o poartă mai mică.

 

Facultăți:

  • Facultatea de Istorie și Filologie

http://www.uab.ro/facultati/index.php?  meniu=facultati&compartimentul=1_admin_antet_facultati&limba=ro&cale=default

  • Facultatea de Științe

http://www.uab.ro/facultati/index.php?meniu=facultati&compartimentul=2_admin_antet_facultati&limba=ro&cale=default

  • Facultatea de Drept și Științe Sociale

http://www.uab.ro/facultati/index.php?meniu=facultati&compartimentul=3_admin_antet_facultati&limba=ro&cale=default

  • Facultatea de Teologie Ortodoxă

http://www.uab.ro/facultati/index.php?meniu=facultati&compartimentul=4_admin_antet_facultati&limba=ro&cale=default

 

Material preluat de pe pagina web a universității: http://www.uab.ro/

Contact

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

Strada:Gabriel Bethlen Nr.5, Oras: Alba Iulia
Cod Postal:510009
Tel:+40-0258-806130,  Fax:+40-0258-812630
E-mail: cond@uab.ro

 

Material preluat de pe pagina web a universității: http://www.uab.ro/index.php?cale=contact

Taguri