lanţul transportorilor de electroni care transferă echivalenţii reducători până la oxigen.
fosfatidilcolina-un fosfolipid alcătuit din colină, o molecula de acid fosforic, glicerol, la care se adaugă doi acizi graşi; este componentă a membranelor celulare.
creşterea numărului de leucocite (peste valorile maxime considerate normale).
scăderea numărului de leucocite (sub valorile minime considerate normale).
lichidul produs de plexurile coroide, localizat în spaţiile subarahnoidiene, canalul ependimar şi ventriculii cerebrali; îndeplineşte un rol trofic, mecanic, intervine în chemorecepţie, homeostazie şi neurosecreţie.
lichid vâscos, transparent, cu rol de hrănire, curăţare şi lubrifiere a articulaţiilor.
fascicul de fibre conjunctive orientate în aceeaşi direcţie, care uneşte oasele din articulaţii; consolidează articulaţia şi facilitează mişcarea.
pliu al peritoneului care se întinde între uter şi peretele lateral al cavităţii pelvine.
ligamentul care fixează ovarul de uter.
mijloc puternic de susţinere a ovarului, cunoscut şi sub denumirea de ligamentul ilio-ovarian.
limfocite implicate în răspunsul imun umoral; iniţiala "B" provine de la bursa lui Fabricius (organ limfoid primar al păsărilor, locul de diferenţiere şi maturare a acestor limfocite)
limfocite timodependente(iniţiala"T" provine de la timus, locul în care migrează, se maturează şi se diferenţiază aceste limfocite).
substanţe de natură proteică, secretate de către limfocite, capabile să stimuleze celulele sistemului imunitar.
lamă subţire, componentă a vermisului, care împreună cu lobul floculonodular formează arhicerebelul.
formaţiune tendinoasă localizată între procesul xifoid şi simfiza pubiană; este alcătuită din fibrele aponevrotice ale muşchilor oblici şi ale muşchiului transvers abdominal.
afecţiune cauzată de prezenţa calculilor („pietrelor”) în vezicula biliară, căile biliare.
afecţiune cauzată de prezenţa calculilor („pietrelor”) la nivel renal.
enzimă hidrolitică cu rol bactericid, prezentă în diferite secreţii ale organismului (salivă, mucus, lacrimi).
corpuscul de formă sferică sau ovoidală, conţine enzime hidrolitice, cu rol în digestia intracelulară; organit celular intracitoplasmatic.
zonă aparte a emisferelor cerebrale, localizată în profunzimea şanţului lateral.
curbură anatomică a coloanei vertebrale în plan sagital; accentuarea concavităţii lombare (în patologie).
canalul unui vas de sânge sau al unui vas limfatic, cavitatea din interiorul unui organ tubular (de exemplu, lumenul intestinal).
boală cronică inflamatorie, autoimună, care poate afecta mai multe organe ale corpului uman, ca de exemplu, pielea, rinichii, inima, articulaţiile.
traumatism articular caracterizat prin ruperea ligamentelor, străpungerea capsulei articulare, deformarea articulaţiei şi îndepărtarea extremităţilor osoase (nu se mai menţine raportul normal între suprafeţele articulare).
