Manual de biologie clasa a XI-a

Cistita: infecţia vezicii urinare; se manifestă prin tulburări de micţiune (creşterea numărului de micţiuni, dificultate la urinare, prezenţa puroiului în urină), durere.

Nefrita: inflamarea ţesutului interstiţial provocată de  infecţii sau malformaţii a căilor urinare.
Simptome: reducerea cantităţii  de urină, dureri de cap, vărsături, dureri care iradiază în zona lombară, hipertensiune, edeme la nivelul pleoapelor şi a membrelor inferioare, oboseală.

Glomerulonefrita: inflamarea glomerulilor renali asociată infecţiilor bacteriene (cu streptococi, stafilococi, pneumococi). Se manifestă  prin hipertensiune arterială, edeme, urină închisă la culoare, scăderea cantităţii de urină eliminată/24 ore. 

Pielita: inflamaţia bazinetului, de cele mai multe ori cauzată de infecţiile bacteriene. Debutează cu durere în regiunea lombară, febră, greaţă.

Pielonefrita: inflamaţia bazinetului şi a interstiţiului renal pe fondul unei infecţii microbiene.

Tuberculoza renală: are ca agent patogen bacilul Koch care determină apariţia leziunilor  tuberculoase corticale, dar şi medulare; infecţia tuberculoasă la nivel renal este, de obicei, secundară tuberculozei pulmonare.

Infarctul renal: urgenţă urologică determinată de obstrucţia vaselor renale(datorată  unui embol sau trombus); în lipsa vascularizării, teritoriile afectate sunt  necrozate.

Litiaza renală: afecţiune cauzată de prezenţa calculilor renali („pietrelor la rinichi”); calculii urinari rezultă în urma precipitării constituenţilor urinari catabolici (acidul oxalic, acidul uric, acizii aminaţi etc). Manifestări cauzate de obstrucţia căii urinare: colica renală (durere puternică în regiunea lombară care poate iradia în funcţie de localizarea/traiectul calculului), spasmul muscular,  transpiraţia, starea de greaţă, vomă, hematuria.   

Disfuncţii:

disuria: dificultate la urinare cauzată de infecţiile, obstrucţiile colului vezical, ale uretrei.

• hematuria:prezenţa sângelui în urină; poate fi cauzată de traumatismele sau tumorile aparatului urinar.
• bacteriuria: eliminarea bacteriilor prin urină, în absenţa puroiului.
• piuria: prezenţa puroiului în urină, indiciu al unei infecţii urinare.
• oliguria: eliminarea  unui volum scăzut de urină, sub 500ml/24 ore.
• poliuria:creşterea diurezei, eliminarea unui volum mare de urină(peste 2l/24 ore).
• uremia (sindromul uremic): acumularea în sânge a produşilor metabolici toxici(uree, acid uric etc.) datorită alterării funcţiei renale.
• incontinenţa urinară: pierderi involuntare de urină; cauze: neurologice(lezarea nervului ruşinos intern), endocrine (hipotiroidia), afecţiuni ale vezicii urinare etc.
• enurezisul nocturn: pierderi involuntare, nocturne de urină, la copilul  cu vârsta de peste 5 ani; poate apărea în afecţiunile neuro-endocrine, afecţiuni urologice etc.
• anuria: scăderea cantităţii de urină eliminată sub 100ml/24 ore; absenţa urinii din vezica urinară este datorată suprimării funcţiei renale.

Insuficienţă renală:diminuarea  sau suprimarea capacităţii funcţionale  a rinichiului.
Cauzele formei acute: hemoragii, intoxicaţii, deshidratare severă, comă diabetică, infecţii cu etiologii diferite, traumatisme renale. Insuficienţa  renală cronică este consecinţa unor afecţiuni care determină alterarea ireversibilă a ţesutului renal. Pacienţii cu insuficienţă renală necesită efectuarea hemodializei sau în cazuri mai grave, transplantul renal.