Evenimente martie - aprilie 2010

În cursul lunii martie, la grupa pregătitoare română domnișoara  educatoare Paula Todirașcu a susținut inspecția specială pentru obținerea gradului didactic II. Tot în cadrul acestei grupe a avut loc "Serbarea Primăverii", desfășurată sub forma unui carnaval.

În cursul lunii aprilie, preșcolarul Andreea Maties din grupa pregătitoare română, condusă de educatoarele Paula Todirașcu, Andreea Gliga și Victoria Cozma a participat la Reghin la faza județeană a concursului de educație rutieră "Preșcolarii știu să circule corect!", unde a ocupat locul III pe județ.

Vă invităm cu drag să priviți galeria foto de la aceste evenimente.

Galerie foto

Inspecție gr. II -martie 2010

Inspecție gr. II -martie 2010

Inspecție gr. II -martie 2010

Inspecție gr. II -martie 2010

Serbarea "Primăverii"

Serbarea "Primăverii"

Andreea Matias - locul III la concursul "Prescolarii stiu sa circule corect!"

Lasă un comentariu

Pagina 1 din 1 1

#1 Jesus a scris in data de: 16.03.2012 06:40
I. Ca să lămurim un lucru: oriceet ai eencerca să edulcorezi eentrebarea, ea rămeene tedennțioasă, mai ales prin formulare. Faptul că pui apoi sub semnul eentrebării aprobarea comentariului e aproape jignitor. cen general. cen particular, eu nu mă simt jignit, căci te cunosc – și mai degrabă mă amuză eencercarea de sugestie nepoliticoasă. Dar să nu lungesc punctul unu, căci al doilea e mult mai lung. Aici vreau doar să-ți subliniez că nu m-am enervat, nu m-am supărat, dimpotrivă.II. Și aici eeți răspund pe (sub)puncte, așa că răbdare. Merg pe structură academică een răspunsul ăsta . Uite-așa:II.1. La primele cărți publicate la Polirom, am avut referenți. cen privința Circului nostru, de exemplu, cartea nici nu era oferită Editurii Polirom, ci era een programul Editurii Allfa, mi se trimisese deja contractul pentru semnat. Am făcut asta pentru că eram angajat la Polirom și mi s-a părut că nu se cuvine. censă Silviu Lupescu, directorul editurii, a aflat direct de la referenti, fără știrea mea, că am acea carte, așa că mi-a cerut-o. Și, peenă la urmă, am renunțat la contractul (din fericire, eencă nesemnat) cu Allfa.II.2. cen cazul meu de ACUM, se aplică o „clauză de eencredere” care e aplicabilă oricărui alt autor Polirom. După ce un autor are cel puțin două cărți publicate la noi care s-au bucurat de succes, o a treia carte e publicată fără referenți, deci foarte ușor. E adică un autor confirmat, nu mai are cum să „eenteempine greutăți”, vorba ta. Să luăm acum cazul meu: ce zici, ceend ai la cartea anterioară peste 50 de cronici (din care 45, să spunem, favorabile), ceend ești nominalizat cu ea la trei premii importante, ceend ai deja patru-cinci traduceri și altele een curs, ceend ai veendut tot tirajul, poți considera că ai avut succes dpdv editorial? Am, adică, dreptul să mă număr printre acei autori care să nu mai „eenteempine greutăți”? Nu seent la prima carte, Gabriel, așa eenceet să poți sugera că mi-am „rezolvat” publicarea.II.3. Nu ești singur, să știi. Ca tine mai seent mulți care mormăie pe sub mustăți mai mult sau mai puțin răutăcioase: eeși publică singur cărțile. Ba mai apare, de sub aceleași mustăți, și ceete-un huo! Care-i concluzia? Mie eensumi eemi face – een prezent – mai mult rău publicarea la Polirom (inclusiv prin faptul că-s singurul autor care nu poate fi promovat een străinătate, căci de această parte de promovare mă ocup eu! – iar een fața unor editori străini nu-ți poți lăuda propria carte). Și-acum vine și explicația: de ce totuși eemi public aici cărțile? Paranteză mai eenteei: am avut numeroase oferte de la alte edituri, le-am refuzat pas cu pas. Revenim la „de ce”. Pentru că e logic că, fiind coordonator al unei colecții la Polirom și răspunzeend, een general, de-o consistentă parte a literaturii rome2ne publicată aici, nu vreau să mă supun (eu și să supun editura) altor mustăți răutăcioase care ar strecura een reenjetul de sub ele vorbe precum: păi, dacă nici Teodorovici nu are eencredere să publice la editura al cărei angajat e, de ce să publice alții? Cu toate variantele. Ca o concluzie a subpunctului, pentru a-ți fi clar: prefer să-mi accept anumite frustrări care mă privesc doar pe mine și literatura mea, deceet să fiu nevoit să eenfrunt comentarii răutăcioase ateet een privința mea, ceet și a muncii mele de editor. Mă geendesc că eențelegi II.4. E un punct een care mă repet, dar eel vreau aici, la final. Am avut, aproape pe fiecare carte, și alte propuneri de publicare. N-am să neg eensă că succesul unor cărți anterioare (nu unul eennebunitor, unul modest – dar de care personal m-am bucurat) se datorează een mare măsură și Editurii Polirom. Faptul că am publicat Circul nostru vă prezintă: aici a eensemnat enorm. Și a fost o decizie (luată een ora a 24-a) extrem de benefică. Pe-atunci, mai nimeni nu știa că-s angajat al editurii și am avut parte totuși de numeroase cronici favorabile, chiar entuziaste. Am eențeles atunci ce eenseamnă să fii publicat la o editură mare. Dar reiau ce-am spus la eenceput: n-a fost vorba de nici un favoritism. Iar după, mi-am trimis o nouă carte, după ce am șters numele și titlul din fișier, la referenți. Am avut referate pozitive, recomandări de publicare. Știu deci (măcar personal, căci mulți se bucură și se vor bucura să se lanseze een teorii ale conspirațiilor) că am procedat foarte corect een ceea ce mă privește și n-am avut parte de nimic een plus față de numeroși alți autori ai Editurii Polirom. Iar asta eemi asigură cuget eempăcat, o spun fără nici o reținere.II.5. Dincolo de insinuări (te rog: een numele inteligenței ameendurora, nu te obosi să le negi), eeți mulțumesc pentru eentrebarea asta. Subiectul, een ciuda conștiinței mele eempăcate, rămeene sensibil pentru mine. Și aveam nevoie să mă „răcoresc” relueend aici povestea relației dintre mine, ca scriitor, și Polirom.