Metoda lui Maria Montessori

 

Maria Montessori a fost una dintre primii pedagogi, care a reorganizat spațiul de învățare al elevilor. La începutul anilor 1900 sălile erau mobilate mai mult pentru adulți decât pentru copii, în învățământul tradițional. Maria Montessori a fost printre primii pedagogi care a evidențiat importanța mobilierului adecvat particularităților copiilor, spunând că mesele, scaunele, jucăriile, trebuie să fie potrivite și la îndemâna copiilor, pentru a da o educație eficientă celor mici.

Sistemul de învățământ de început de secol era  autoritar. Copiii erau obligați să învețe să scrie și să citească fără prea multe materiale didactice, într-un mediu sărăcăcios. În 1907 Maria Montessori înființează o școală nouă numită  "Casa dei Bambini", unde promovează cu consecvență ideile ei pedagogice inovatoare. Maria Montessori este determinată să schimbe această față neprimitoare a sistemului de învățământ, introducând un  nou concept în pedagogie: "auto-educația”. Copilul nu trebuie forțat să însușească diferite deprinderi, ci o să-le învețe de la sine, când va fi pregătit pentru a le interioriza. ”Copiii nu învață doar de la adulți, ci și unii de la alții” este un alt concept nou de bază pe care se axează pedagogia lui Montessori.

Aritmetica nu se învață doar la școală și la tablă, ne arată Maria Montessori. Noțiunile matematice precum adunarea sau scăderea pot însuși copiii plantând copaci și plante. Însușirea numerelor se poate realiza prin aranjarea obiectelor după formă, mărime și culoare.

Metoda lui Montessori pune copilul in centru. Metodele și strategiile ei didactice sunt centrate pe particularitățile de vârstă ale celor mici. Mediul de învățare se axează pe nevoile individuale, ținând cont de ritmul fiecărui copil. Activitățile didactice frontale, unde toți copiii învață aceleași deprinderi în același timp sunt schimbate cu activități în grupuri mici sau chiar individuale. Grupa Montessori e formată din copii cu vârste cuprinse intre 3-6 ani (Casa dei Bambini).

Conform metodei lui Montessori, pedagogul nu este personajul principal în activitatea didactică, ci poate fi asemuit mai degrabă cu un ghid, care îi îndrumă pe cei mici să-și dezvolte personalitatea și să acumuleze cunoștințe. Un alt principiu de bază a metodei  Montessori este că pedagogul urmărește cu atenție fiecare acțiune ale copiilor și nu invers. Una dintre importantele sarcini ale pedagogului este de a creea un mediu ambiant plăcut, curat, ordonat și o atmosferă plăcută, în care copiii să se simtă în largul lor.

Bibliografie: Gerald Lee Gutek, Maria Montessori, Rowman&Littlefield Publishers Inc., 2004