Omul lăuntric

Ferecând fereastra cu teama de ieri,
Dispensat de soarele ce n-a topit ierni,
Sufletul ți-e nins, degerat de dureri,
Boala viețuiește în ochii tai terni.


Ros de frmântari, renegat de tine,
Insomniile se altoiesc pe chip
Lumea e-o corvoadă, ce te conține
Amintiri te-agață, sunt doar un tertip.


A secat ea, viața, în lăuntrul tău,
N-ai regăsit iubirea pentru Dumnezeu,
Sfârtecat de lacrimi te-ai îngropat în hău.
Negurat de timp, ruină de muzeu.

 

de Dorina Ungureanu

Acordă o notă

Media Rating: 3.4/10 (total: 29)

Taguri