Ziua Pământului în epoca gunoaielor
Ziua Pământului a fost fondată de senatorul american Gaylord Nelson în anul 1970 cu scopul de a trezi clasa politică din dezinteresul pe care îl arată față de mediu. Ziua Pământului a fost celebrată în primul an de circa 20 milioane de cetățeni americani. După 2 decenii, în anul 1990, peste 200 milioane de oameni din 141 de țări au transformat Ziua Pământului într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorința de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre.
Ziua Pământului a apărut astfel ca un semnal între semnalele de alarmă pe care oamenii de știință le trag în ceea ce privește colectarea deșeurilor și gunoaielor. Nu ține de noi ca simpli cetățeni să oprim combinatele sau să stopăm activitățile producătoare de bani care afectează grav sănătatea planetei. Ce putem face este sortarea gunoiului, depozitarea lui corectă și educarea copiilor să facă acest lucru. Mai putem să ne gândim mai mult când dorim să ne schimbăm mobila, mașina sau alte lucruri care încă sunt bune. Sau să ne gândim cum le-am putea recicla noi înșine pentru le transforma din lucruri inutile în lucruri utile. Acest lucru se opune însă procesului de producție de bunuri și de consum, prin care omul își câștigă traiul și care este sensul existenței lui. Omul este un mare producător de bunuri, dar cum toate aceste bunuri devin gunoi, este un mare producător de gunoi. Cum putem reduce cât de cât masa de gunoi? Iată câțiva oameni care au valorificat gunoiul într-un mod neașteptat creând lucruri utile sau de artă.
David de Rothschild, un ecologist înrăit, a construit un catamaran, ambarcație cu pânze alcătuită din două corpuri de plutire, din 12.500 sticle de plastic, care se numește Plastiki. Unul din obiectivele călătoriei sale este de a atrage atenția asupra unei insule plutitoare, care migrează în Oceanul Pacific, insulă formată din deșeuri de plastic. Puteți vedea catamaranul la:
Pictorița britanică Jane Perkins a confecționat din gunoiul de plastic două portrete ale Guvernului Mondial: Barack Obama și Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Ea adună în fiecare zi materiale reciclabile aruncate pe străzile orășelului Kenton, în care locuiește, după care mai dă o tură și prin magazinele second hand, în căutarea mărunțișurilor, pe care le transformă apoi în opere de artă ecologice, care se vând și cu 1.000 de lire bucata. De exemplu, îmtr-un tablou, urechea președintelui american Barack Obama este făcută dintr-un cangur de jucărie:
www.youtube.com/watch
În Taiwan, s-a construit o clădire mare din 1,5 milioane polli-bricks, cărămizi din peturi de plastic luate din gunoi și reciclate astfel încât să se poate îmbina realizând o structură incredibilă. Cărămizile din peturi sunt ușoare și oferă o acustică și o izolație termică excelentă, pot fi folosite pentru garduri, acoperișuri, ghivece, luminatoare sau pereți de lumină. Această creație arhitecturală cu trei etaje a fost numită EcoARK, și acum se folosește ca sală de expoziții. A fost construită sub lozinca Reduce. Recycle. Reuse, însă scopul principal, desigur, a fost atragerea atenției asupra problemei de reciclare a sticlelor de plastic. Pe insula Taiwan anual sunt aruncate 2,4 miliarde de sticle de plastic, și doar 4% dintre ele sunt reciclate. Un filmuleț impresionant puteți vedea la:
http://www.youtube.com/watch?v=uYci63xhlbg
În Roma, anul trecut s-a construit un hotel din deșeuri: jucării vechi, jante ruginite, instrumente muzicale deformate, cutii de carton, pantaloni rupți, tinichele comprimate, cauciucuri vechi și chiar membre de manechine, cu o masă totală de 13 tone de gunoi, toate culese de pe plaje, în afară de dușumele, grinzi și cerșafuri. Hotelul a fost numit Corona Save the Beach Hotel („Salvați plaja”). Constructorii hotelului de plastic au vrut să atragă atenția asupra poluării mării și plajelor cu deșeuri de plastic. Autorul proiectului, H. A. Schult a declarat: „Trăim într-o eră a gunoaielor și molozului, și devenim gunoi... Gunoiul de pe toate continentele, din Europa și Australia, din America și Asia se amestecă în oceane. Problema molozului este o problemă planetară".
sursa: The Telegraph
http://travel.spotcoolstuff.com/unusual-hotel-review/rome/save-the-beach-trash-hotel
