Turtița

A fost odată un moș și o babă. Într-o zi moșul o rugă pe babă:
- Ia să-mi faci, babo, o turtiță.
- Din ce să-ți fac ? Nu mai avem făină.
- Ia mai strânge și tu pe fundul lăzii, mai mătură prin cămară și ai să aduni făină cât îți trebuie pentru o turtiță.

Baba strânse de pe fundul lăzii, mătură prin cămară și adună vreo doi pumni de făină.  
Frământă un aluat cu smântână, făcu o turtiță și o băgă în cuptor. După puțin timp scoase din cuptor turtița rotunjoară, rumenă și frumoasă.
Baba o puse pe fereastră să se mai răcească.

Turtița stătu ce stătu pe fereastră și apoi se rostogoli de pe fereastră pe laviță, de pe laviță pe dușumea, de pe dușumea spre ușă. Sări peste prag în tindă, din tindă în prispă, de pe prispă în curte, din curte spre poartă, de acolo pe drum și se rostogoli mai departe și mai departe.

Cum se rostogolea ea pe drum, numai ce-i iese în cale un iepure:
- Turtiță, turtiță, am să te mănânc!
- Nu mă mânca ochiosule, stai să-ți cânt un cântecel frumos pe care-l știu numai eu. O să-ți placă foarte mult, spuse turtița și începu să cânte:

Eu sunt turtița umflată
De prin ladă adunată
Din cămară măturată
În cuptor sunt rumenită
Pe fereastră sunt răcită

Pe bunic l-am păcălit
De bunica am fugit.
Și de tine fug îndat”™
Iepurașe urechiat.

Și se rostogoli mai departe, chiar sub nasul iepurașului. Cum se rostogolise ea pe drum, numai ca-i iese în cale un lup.
- Turtuță, turtiță, am să te mănânc.
- Nu mă mânca, lupule, stai să-ți cânt un cântecel:

Eu sunt turtița umflată
De prin ladă adunată
Din cămară măturată
În cuptor sunt rumenită
Pe fereastră sunt răcită.

Pe bunic l-am păcălit
De bunica am fugit.
Și pe urmă am lăsat
Iepurașul urechiat.
Geaba lupul cască gura
Fug de el, mă dau de-a dura
.

Și se rostogoli mai departe chiar sub nasul lupului.
Cum se rostogolea ea prin pădure, numai ce-i iese în cale un urs:
- Turtiță, turtiță, ia stai să te mănânc!
- Cum ai să mă mănânci tu, picioare strâmbe?

Pe bunic l-am păcălit
De bunica am fugit
Și în urmă am lăsat
Iepurașul urechiat
Geaba lupul cască gura
L-am lăsat m-am dus de-a dura
Nu mă tem cât de puțin
Căci fug și de Moș Martin.

Și se rostogoli din nou chiar sub nasul ursului. Se rostogoli ea ce se rostogoli, numai ce-i iese în cale o vulpe:
- Bună ziua, turtiță! Ce frumoasă și rumenită ești. Încotro mergi?
Turtița se bucură ca s-a găsit cineva s-o laude, se opri și începu să cânte:

Eu sunt turtița umflată
De prin ladă adunată
Din cămară măturată
În cuptor sunt rumenită
Pe fereastră sunt răcită

Pe bunic l-am păcălit
De bunica
 am fugit
Și în urmă am lăsat
Iepurașul urechiat
Geaba lupul cască gura
L-am lăsat m-am dus de-a dura

Nu mă tem cât de puțin
Am fugit de Moș Martin
Și de nimeni nu îmi pasă
Fug eu și de vulpe, lasă.

-Îți mulțumesc, turtiță, i-a spus vulpea. Frumos cântecel! L-aș mai asculta odata! Așază-mi-te pe limbă și mai cântă-mi-l pentru cea din urmă oară.

Turtița sări pe limba vulpii, iar vulpea ham: o înghiți!

 

Descarcă povestea în format pdf

Spune-ți părerea

Poți comenta prin intermediul contului de Facebook

http://educatie.inmures.ro/

Taguri