- Specialişti în educaţie
- Părinţi
- Elevi
- Să scriem corect
- Olimpiade, concursuri
- Poezii, basme şi reviste şcolare
- Poezii recitate de copii
- Zile, sărbători
- Cântece pentru copii
- Lucrări artistice
- Matematică distractivă pentru elevi
- Curiozităţi din natură
- Învățăm să gătim
- Aventurile lui Gustav
- Articole
- Jocuri pentru copii
- Invitaţii pentru petreceri
- Bacalaureat 2011
- Educaţie religioasă
- Timp liber
- Instituţii
- Studenţi
- Servicii alternative
- Instituții din țară
- Alba
- Arad
- Arges
- Bacau
- Bihor
- Bistrita-Nasaud
- Botosani
- Braila
- Brasov
- Bucuresti
- Buzau
- Calarasi
- Caras Severin
- Cluj
- Constanta
- Covasna
- Dambovita
- Dolj
- Galati
- Giurgiu
- Gorj
- Harghita
- Hunedoara
- Ialomita
- Iasi
- Ilfov
- Maramures
- Mehedinti
- Mures
- Neamt
- Olt
- Prahova
- Salaj
- Satu Mare
- Sibiu
- Suceava
- Teleorman
- Timis
- Tulcea
- Valcea
- Vaslui
- Vrancea
Creşterea copilului
- Geniul lingvistic al bebeluşilor
- O viziune asupra poveștilor
- Aminteşte-i celui mic cât de plăcut e să citeşti!
- Atitudinea tatălui în familie
- Prima zi de grădiniţă
- Carbohidraţii şi zahărul în alimentaţia copilului
- Administrarea antibioticelor pentru tratarea infecţiilor de urechi
- Bilingvismul la grădiniţă
- Răcelile pot cauza infecţii ale urechilor - cum pot fi tratate sau prevenite
- Enuresis nocturn
- Răul de maşină-metode de prevenire
- Gelozia
- Clopoţelul va suna din bucătărie
- Înotul
- Igiena de bază la copii
- Jucării pentru copii de grădiniţă
- Televizorul şi agresivitatea
- Constipaţia la copil - Sfaturi practice
- Violenţa în familie
- Ce facem cu copiii în timpul liber? Timp liber...şi nu numai!
- Siguranţă pentru copiii dumneavoastră
Nou! Lecții de matematică video
Sondaj
Newsletter
Galerii foto materiale didactice
|
|
Biblioraft
Reclame
- Home
- > Părinţi
- > Creşterea copilului
- > Preşcolari
- > Geniul lingvistic al bebeluşil...
Geniul lingvistic al bebeluşilor
Patricia Kuhl este profesor de logopedie şi ştiinţa auzului şi director al Institutului pentru ştiinţele creierului şi învăţării la Universitatea din Washington, specialist în achiziţia limbajului şi bazele neuronale ale limbajului, a condus cercetări despre dezvoltarea limbajului în autism şi redarea vorbirii pe calculator. Ultimele ei cercetări sunt despre achiziţia limbajului în primele luni de viaţă ale copilului şi aduc argumente despre geniul lingvistic al bebeluşilor.
Ceea ce am descoperit, spune ea, este ceea ce scriitorii şi poeţii romantici au numit „deschiderea cosmică” a minţii unui copil. Cum învaţă un copil o limbă? O mamă din India care vorbeşte limba koro, o limbă nou descoperită, ştie că pentru a păstra vie această limbă, trebuie să o transmită copilului ei, nu unui adult. Apare întrebarea de ce nu poţi păstra vie o limbă dacă o transmiţi adulţilor? Acest lucru este legat de creier.
Iată o diagramă care arată perioada critică pentru învăţarea unei limbi. Uitaţi-vă la vârsta voastră pe axa orizontală iar pe axa verticală veţi vedea randamentul la achiziţia celei de a doua limbi.

Bebeluşii şi copiii sunt genii până la şapte ani, apoi se produce un declin sistematic. După pubertate randamentul scade. Nici un om de ştiinţă nu pune la îndoială această curbă, de aceea în laboratoarele din întreaga lume se încearcă să se afle cauzele acestei situaţii. În laboratorul meu, spune cercetătoarea, ne concentrăm pe prima perioadă decisivă în dezvoltare, şi anume perioada în care bebeluşii încearcă să stăpânească sunetele folosite în limba lor.
Credem că prin studierea modului în care se învaţă sunetele, vom obţine un model pentru restul limbajului, poate şi pentru perioadele decisive care pot exista în copilărie, pentru dezvoltarea socială, emoţională şi cea cognitivă.
Am studiat bebeluşii folosind o tehnică pe care o utilizăm în toată lumea, pentru sunetele tuturor limbilor. Copilul stă în poala părintelui şi este învăţat să întoarcă capul atunci când se schimbă un sunet - de exemplu, de la a la i . Dacă fac asta la momentul potrivit, o cutie neagră se luminează şi un urs panda bate o tobă. Ce am aflat? Că bebeluşii din întrega lume, pot să facă diferenţa între toate sunetele tuturor limbilor, nu contează în ce ţară facem testele sau ce limbă folosim.
Adulţii nu pot face acest lucru. Suntem ascultători limitaţi de propria cultură. Putem face diferenţa dintre sunetele propriei limbi, dar nu dintre cele ale limbilor străine. Apare întrebarea: când aceşti cetăţeni ai lumii devin ascultătorii limitaţi de propria cultură, care suntem noi?
Răspunsul este înainte de prima aniversare. Iată o diagramă cu rezultatele la testul de întoarcere a capului ale copiilor testaţi în Tokio şi Seattle, în timp ce au ascultat sunetele r şi l, sunete importante în engleză, dar nu şi în japoneză. Între 6 şi 8 luni diagramele sunt identice.

Două luni mai târziu se întâmplă ceva incredibil. Bebeluşii din SUA au rezultate mai bune, cei din Japonia obţin rezultate mai slabe, dar ambele grupe de bebeluşi se pregătesc pentru limba pe care o vor învăţa.
De asemenea bebeluşii între 6 şi 8 luni au fost testaţi la sunetele dialectului mandarin în Taipei şi în Seattle, şi s-a obţinut aceeaşi diagramă. După 2 luni bebeluşii taiwanezi au avut rezultate mai bune decât cei americani.

Întrebarea este ce se întâmplă în această perioadă critică de 2 luni? Acum se dezvoltă capacitatea de percepere a sunetelor dar ce se întâmplă în creier? Se întâmplă 2 lucruri: bebeluşii ne ascultă atent şi fac statistici precise despre limba pe care o aud iar ramificaţiile acestor statistici cresc.
Statisticile despre japoneză şi engleză sunt foarte diferite. Engleza are multe r-uri şi l-uri, pe când în japoneză există un grup de sunete intermediare cunoscute sub numele de r japonez. Deci bebeluşii înregistrează statistici despre o limbă şi asta le schimbă creierul, îi transformă din cetăţeni ai lumii în vorbitorii influenţaţi de o anumită cultură, care suntem noi.
Noi, ca adulţi nu mai înregistrăm acele statistici. Suntem conduşi de reprezentările din memorie pe care ni le-am format în primii ani de dezvoltare. Aşadar ce vedem aici schimbă definiţia perioadelor decisive în dezvoltare.
Există argumente matematice potrivit cărora învăţarea materialelor lingvistice poate încetini când ramificaţiile statisticilor noastre se stabilizează.
Pot bebeluşii să facă statistici despre o limbă cu totul nouă?
Unor bebeluşi americani li s-a vorbit în dialectul mandarin în 12 şedinţe, ca şi cum rude care vorbesc acest dialect ar fi venit în vizită la ei acasă. Aceşti bebeluşi au fost la fel de buni ca un grup de bebeluşi din Taiwan, care ascultaseră dialectul mandarin timp de 10 luni şi jumătate. S-a demonstrat că bebeluşii fac statistici despre o nouă limbă. Ei fac statistici despre orice le pui în faţă.
Ce rol joacă factorul uman în acest exerciţiu de învăţare?
Am alcătuit un grup de bebeluşi cărora le-am administrat acelaşi dozaj de 12 şedinţe, dar prin intermediul televizorului iar alt grup de bebeluşi au primit doar expunere audio şi s-au uitat la un ursuleţ pe ecran. la expunerea audio şi video nu s-a înregistrat nici un progres în învăţare. Este nevoie de o fiinţă umană pentru ca bebeluşii să facă statistici. Creierul social controlează momentul în care bebeluşii fac statistici.
Pentru a pătrunde în interiorul creierului şi a vedea ce se întâmplă când bebeluşii sunt în faţa televizorului, prin opoziţie cu momentul în care au în faţă o persoană, cercetătorii au folosit magnetoencefalograful, un instrument total neinvaziv şi silenţios, de precizie milimetrică, detectând câmpurile magnetice care se schimbă atunci când gândim. Un bebeluş de 6 luni a ascultat diferite limbi în căşti. Când bebeluşul aude un cuvânt în limba lui, zona responsabilă pentru perceperea sunetelor se activează şi apoi urmează zonele vecine, care credem că sunt legate de înţelegere şi cauzalitate, o anumită zonă a creierului activând o altă zonă.
Patricia Kuhl afirmă că ne îndreptăm spre era înţelegerii modului în care se dezvoltă creierul bebeluşilor. Vom putea vedea creierul bebeluşilor în timp ce aceştia percep emoţiile, învaţă să vorbească sau să citească, sau le vine o idee. Vom puta dezvolta intervenţii pe creier pentru copiii care au dificultăţi în învăţare. Vom putea vedea cred, acea deschidere minunată, completă, a minţii unui copil. În studiul asupra creierului copiilor vom descoperi adevăruri profunde despre ceea ce înseamnă să fii fiinţă umană, poate prin acest demers vom putea săpăstra deschiderea creierului nostru spre învăţare pe durata întregii vieţi.
Sursa: youtube
Lasă un comentariu la acest articol
Taguri
Selectare rapidă instituţii
Cum e corect
Se revine la scrierea într-un cuvânt a pronumelui negativ compus niciunul, niciunii, niciuna, niciunele cu sensul „nimeni” şi ale adjectivului pronominal corespunzător niciun, nicio.
Citește mai mult»
Învaţă să desenezi pas cu pas!
Calendarul evenimentelor
Puteți vizualiza evenimentele adăugate de către instituții accesând acest link.
Adaugă eveniment
Puteţi adăuga evenimentul instituţiei dumneavoastră aici. Urmărind linkul de adăugare, completaţi formularul de adăugare a unui eveniment, iar acesta va apaărea online după ce a fost aprobat de către redactia Educaţie în Mureş.





