Geniul lingvistic al bebeluşilor

Întrebarea este ce se întâmplă în această perioadă critică de 2 luni? Acum se dezvoltă capacitatea de percepere a sunetelor dar ce se întâmplă în creier?  Se întâmplă 2 lucruri: bebeluşii ne ascultă atent şi fac statistici precise despre limba pe care o aud iar ramificaţiile acestor statistici cresc.

Statisticile despre japoneză şi engleză sunt foarte diferite. Engleza are multe r-uri şi l-uri, pe când în japoneză există un grup de sunete intermediare cunoscute sub numele de r japonez. Deci bebeluşii înregistrează statistici despre o limbă şi asta le schimbă creierul, îi transformă din cetăţeni ai lumii în vorbitorii influenţaţi de o anumită cultură, care suntem noi.

Noi, ca adulţi nu mai înregistrăm acele statistici. Suntem conduşi de reprezentările din memorie pe care ni le-am format în primii ani de dezvoltare. Aşadar ce vedem aici schimbă definiţia perioadelor decisive în dezvoltare.

Există argumente matematice potrivit cărora învăţarea materialelor lingvistice poate încetini când ramificaţiile statisticilor noastre se stabilizează.  

Pot bebeluşii să facă statistici despre o limbă cu totul nouă?

Unor bebeluşi americani li s-a vorbit în dialectul mandarin în 12 şedinţe, ca şi cum rude care vorbesc acest dialect ar fi venit în vizită la ei acasă. Aceşti bebeluşi au fost la fel de buni ca un grup de bebeluşi din Taiwan, care ascultaseră dialectul mandarin timp de 10 luni şi jumătate. S-a demonstrat că bebeluşii fac statistici despre o nouă limbă. Ei fac statistici despre orice le pui în faţă.

Ce rol joacă factorul uman în acest exerciţiu de învăţare?

Am alcătuit un grup de bebeluşi cărora le-am administrat acelaşi dozaj de 12 şedinţe, dar prin intermediul televizorului iar alt grup de bebeluşi au primit doar expunere audio şi s-au uitat la un ursuleţ pe ecran. la expunerea audio şi video nu s-a înregistrat nici un progres în învăţare. Este nevoie de o fiinţă umană pentru ca bebeluşii să facă statistici. Creierul social controlează momentul în care bebeluşii fac statistici.

Pentru a pătrunde în interiorul creierului şi a vedea ce se întâmplă când bebeluşii sunt în faţa televizorului, prin opoziţie cu momentul în care au în faţă o persoană, cercetătorii au folosit magnetoencefalograful, un instrument total neinvaziv şi silenţios, de precizie milimetrică, detectând câmpurile magnetice care se schimbă atunci când gândim. Un bebeluş de 6 luni a ascultat diferite limbi în căşti. Când bebeluşul aude un cuvânt în limba lui, zona responsabilă pentru perceperea sunetelor se activează şi apoi urmează zonele vecine, care credem că sunt legate de înţelegere şi cauzalitate, o anumită zonă a creierului activând o altă zonă.  

Patricia Kuhl afirmă că ne îndreptăm spre era înţelegerii modului în care se dezvoltă creierul bebeluşilor. Vom putea vedea creierul bebeluşilor în timp ce aceştia percep emoţiile, învaţă să vorbească sau să citească, sau le vine o idee. Vom puta dezvolta intervenţii pe creier pentru copiii care au dificultăţi în învăţare. Vom putea vedea cred, acea deschidere minunată, completă,  a minţii unui copil. În studiul asupra creierului copiilor vom descoperi adevăruri profunde despre ceea ce înseamnă să fii fiinţă umană, poate prin acest demers vom putea săpăstra deschiderea creierului nostru spre învăţare pe durata întregii vieţi.

Sursa: youtube