Exercițiu de atenție cu ilustrații 2

Exercițiu de atenție cu ilustrații 2

Exerciții premergătoare scris - cititului.
Copilul observă legătura dintre text și ilustratie, ilustrațiile ajutându-l să înțeleagă mesajul textului și structura lui secvențială.   

Cel mai mare animal din lume

A fost odată o fetiță pe care o chema Mihaela. Mihaela avea un frate geamăn, pe care-l chema George.
Într-o zi, Mihaela și George au vrut să meargă în oraș dar cu toate că Mihaela își căuta pantofii de zece minute bune, nu și-a găsit nici un pantof.
- Hi, hi! Nu-și găsește pantofii! Nu-și găsește pantofii! râdea George de ea. Dar i-a pierit râsul când a văzut că nici el nu-și găsea pantofii.


Acum amândoi își căutau pantofii. Căutau și căutau, dar nu-i găseau nicăieri. Au căutat după ușa
din camera mare, după ușa din baie, în dulap și în frigider dar pantofii nu erau de găsit. În sfârșit, Mihaela și-a găsit ascuns sub pat, pantoful de la piciorul drept. Și după fotoliu și-a găsit și George pantoful de la piciorul stâng. Dar nici unul nu-și găsea celălalt pantof.
- Ce ne facem acum? a întrebat Mihaela.
- Mergem la plimbare. Încercăm! a propus George.
Iar Mihaela cugeta cu voce tare:
-De fapt, un pantof pentru fiecare dintre noi ar trebui să ajungă. Eu mă încalț cu pantoful drept și sar pe piciorul drept iar tu te încalți cu pantoful stâng și sari pe piciorul stâng, și ca să nu cădem, ne ținem unul de altul.


Zis și făcut. Pe drum s-au întâlnit cu Martin.
- Ce faceți voi aici? a întrebat Martin.
- Ne jucăm un joc nou. Se numește „Sari într-un pantof”, a explicat George.
- Pot să mă joc și eu? a întrebat Martin.
- Nu se poate pentru că tu ești încălțat cu ambii pantofi.
Martin și-a scos pantoful din piciorul stâng, s-a prins de Mihaela și acum săreau toți trei.


- Încotro sărim? a întrebat Martin după un timp.
- Mai întâi trecem pe la Lena, a zis Mihaela.
Au ajuns la Lena iar Lena s-a descălțat de sandaua din piciorul stâng și a țopăit împreună cu prietenii ei. Cei patru săreau acum către centru. În fața magazinului au întâlnit-o pe doamna Bob.
-Bună ziua, doamna Bob!
- Noi ne jucăm „Sari într-un pantof”. Haideți, jucați-vă împreună cu noi!
Doamna Bob era o persoană foarte drăguță și a găsit propunerea foarte bună, mai ales că pantoful din piciorul stâng o strângea puțin de câteva zile. Foarte ușurată, a aruncat pantoful în primul coș de gunoi. S-a prins de Martin și a pornit. Acum erau cinci care țopăiau pe stradă într-un pantof: patru
copii și o femeie. Oamenii întorceau capul să privească alaiul neobișnuit. Unii dădeau din cap și întrebau:
- Ce mai e și asta?


Alții au găsit jocul atât de nostim că s-au alăturat și ei. Într-o jumătate de oră, șirul care sărea într-un pantof depășea o sută de metri...
Miriam, prietena lui George stătea singură în camera ei. Tocmai mâncase doi biscuiți, când s-a dus la fereastră și nu i-a venit să-și creadă ochilor. Erau mii de oameni sărind într-un singur pantof iar în fruntea coloanei sărea prietenul ei, George.
- Ce este asta? a întrebat Miriam.
- O omidă, a strigat George, cea mai mare omidă din lume!
Și toată lumea râdea. Ceva mai târziu, oamenii s-au întors pe la casele lor sărind într-un picior.

O poveste de Jan Cornelius, tradusă de Tilda Hoffmann. Povestea aparține Revistei Tuș, marcă înregistrată.


Descarcă acest exercițiu cu ilustrații în format PDF»