Când scriem „i-au” și când scriem „iau”?
Vom scrie „i-au” atunci când această ortogramă este formată din pronumele personal i + verbul auxiliar a avea la timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural.
Exemplu:
Cei mici i-au folosit jucăriile lui Andrei.
Vom scrie iau atunci când această ortogramă este verbul a lua la persoana I, numărul singular.
Exemplu:
Unii copii iau numai note bune.
Când scriem „i-ar” și când scriem „iar”?
Vom scrie i-ar când ortograma este formată din pronumele personal i + auxiliarul a avea, forma ar.
Exemple:
Ursului i-ar prinde bine puțină miere.
Vom scrie iar atunci când are sensul din nou.
Vara a venit iar.
Când scriem „s-au” și când scriem „sau”?
Vom scrie sau atunci când acesta are sensul de ori.
În vacanța de vară mergem la mare sau la munte.
Vom scrie s-au atunci când s este forma pronumelui reflexiv se urmat de au care este forma verbului auxiliar a avea la timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural.
Exemplu:
Copiii s-au dus în excursie la Sinaia.
Când scriem „l-a” și când scriem „la”?
Vom scrie l-a când este format din pronumele personal l + a de la auxiliarul a avea forma redusă, prezent, persoana a III-a, numărul singular.
Exemplu:
Maria l-a rugat pe Radu să meargă cu ea.
Vom scrie la atunci când acesta indică direcția.
Exemplu:
La noi acasă avem multe jucării.
Când scriem „m-ai” și când scriem „mai”?
Vom scrie m-ai atunci când este format din pronumele personal m(ă) + verbul auxiliar a avea la prezent, persoana a II-a, numărul singular.
Exemplu:
De ce m-ai pus să sar?
Vom scrie mai atunci când acesta este substantiv sau adverb.
Exemplu:
În luna mai se coc cireșii. (substantiv)
Eu merg mai bine cu bicicleta. (adverb)
Când scriem „ne-am” și când scriem „neam”?
Scriem ne-am atunci când este format din pronumele personal ne + verbul auxiliar a avea la prezent, persoana I, numărul singular/plural.
Exemplu:
Noi ne-am dus la munte.
Vom scrie neam atunci când este substantiv, având sensul de rudă sau popor.
Exemple:
Acest băiat este neam cu cumnata mea.
Neamul românesc este mereu în sufletul meu.
Când scriem „n-ai” și când scriem „nai”?
Vom scrie n-ai atunci când este format din nu + verbul auxiliar a avea la prezent, persoana a II-a, numărul singular
sau când este format din nu + ai, verb la indicativ prezent, persoana a II-a, singular.
Exemple:
N-ai scris tema completă.
N-ai nici un creion în penar.
Vom scrie nai când acesta este substantiv, cu sensul de instrument muzical.
Exemplu:
Maria și George învață să cânte la nai.
Când scriem „i-a” și când scriem „ia”?
Vom scrie i-a când această ortogramă este formată din pronumele personal i + verbul auxiliar a avea forma redusă la prezent, persoana a III-a, singular
Exemplu:
Mama i-a dat lui Andrei două mere.
Vom scrie ia atunci când este verb la timpul prezent, indicativ, persoana a III-a, numărul singular sau când este o interjecție.
Exemple:
Doamna învățătoare ia două cărți de pe catedră. (verb)
Ia, mai stai tu cuminte! (interjecție)
Când scriem „cai” și când scriem „c-ai”?
Vom scrie cai atunci când acesta este substantiv (denumește un animal).
Exemplu:
Bunica mea are mulți cai.
Vom scrie c-ai atunci când este format din că + verbul a avea auxiliar la prezent, persoana a II-a, numărul singular.
Exemplu:
Mulțumesc c-ai (că ai) mers cu mine la doctor.