Scurt istoric

Comuna Beica este așezată pe valea pârâului Beica, afluent al râului Mureș, unul dintre marile râuri ale României  ce au nume vechi dacice folosite și în epoca romană, în zona Platoului Mociar.
 
Comuna Beica este formată din următoarele sate, atestate documentar în anul 1453 la 13 iulie când domeniul feudal Gurghiu este dăruit de  către regale Ladislau al V-lea lui Iancu de Hunedoara.
 
Dorința de cunoaștere a sătenilor a fost cultivată de-a lungul veacurilor de școală și biserică. Astfel, la mijlocul secolului al XIX-lea comunele sunt îndrumate să-și construiască localuri de școală, în mod gratuit, urmând ca muncile să fie executate de locuitorii satelor. Apar astfel școli românești la Sânmihaiul de Pădure – 1826, Căcuciu – 1837, Nadășa – 1858, Șerbeni – 1865, Beica de Sus  - 1870 și Beica de Jos – 1886.
 
Școala veche din Beica de Jos, datează din 1934 iar școala nouă a fost construită în anul 1971.  De la înființarea unității, școala a fost condusă de : d-nul Firoiu Marin, d-nul Șuteu Ioan, d-nul Cerghizan Ioan, D-na Tăbărean Ileana, d-nul Cioba Zaharie și d-nul Cârje Victor care și în prezent conduce aceste unități școlare.

Taguri