O posibilă devenire a instituțiilor de educație a adulților

Reconstrucția vieții sociale rurale trebuie să găsească punct de sprijin în segmentele cultură și educație. Pentru că doar cultura civilizează individul, iar pentru a deveni o societate civilizată trebuie să devină, în primul rând, una educativă. Satul poate să-și recapete statutul lui binemeritat în trecut de „centru de cultură și civilizație”. Însă acest lucru se va întâmpla doar în condițiile în care  învățământul  pentru  adulții  din  mediul  rural va deveni și la  noi o  realitate,  așa cum, spre  exemplu, în alte țări  europene și nu numai, educația  adulților beneficiază de o bază legislativă destinată unei bune organizări și funcționări a instituțiilor rurale de educație.

Plecând de la constatările la care au condus cercetările de teren și având în vedere, în mod prioritar, datele obiective care au oferit un grad înalt de încredere, prezentăm, în continuare câteva din direcțiile de acțiune care au decurs în mod logic, din rezultatele obținute:

1. Revalorizarea unor tradiții în domeniul educației adulților din mediul rural:
- reînvierea obiceiurilor și tradițiilor locale – atât de necesare în scopul redobândirii spiritualității culturale și a cultivării identității naționale;
- reluarea unor forme de educație tradițională care s-au dovedit a avea un rol deosebit în cultivarea spiritului românesc – precum șezătorile literare, teatrul nescris, concursuri le meșteșugărești, cercuri culturale etc.
- reînființarea Universităților Țărănești sau Școlilor pentru Adulți; bine-nțeles că acestea nu mai pot urma modelul imaginat cândva de pedagogii și sociologii din perioada interbelică, după cum nu pot fi copii ale unor instituții similare care funcționează astăzi peste hotare. Ele trebuie să fie instituții românești, să fie adecvate specificului nostru, să reflecte starea de spirit a poporului nostru și să se înscrie în limitele impuse de cerințele stringente ale locuitorilor din satele noastre.

2. Valorificarea potențialului educațional existent prin punerea în valoare a instituțiilor rurale de educație încă funcționale – cămine culturale, biblioteci rurale. Pentru atingerea unui astfel de obiectiv se impune în primul rând o pregătire de specialitate a personalului care lucrează în astfel de instituții și o dotare materială corespunzătoare a acestora pentru a putea deveni eficiente.

3. Valorificarea și implementarea unor proiecte de cooperare transnaționale și europene care să sprijine educația adulților din mediul rural. În acest sens merită a fi amintite cel puțin două programe europene care deja au tradiție în România:

- Grundvig (subcomponentă a programului Socrates) - prin obiectivele sale își propune întărirea dimensiunii europene în educație și aplicarea principiului

- Grundvig (subcomponentă a programului Socrates) - prin obiectivele sale își propune întărirea dimensiunii europene în educație și aplicarea principiului educației de-a lungul întregii vieți, contribuind la îmbunătățirea accesului tuturor celor care, indiferent de vârstă, doresc să achiziționeze noi cunoștințe, capacități și competențe.
- Programul de finanțare al Uniunii Europene intitulat Leonardo da Vinci - își propune să promoveze proiectele transnaționale bazate pe cooperarea dintre diverși actori din câmpul educației vocaționale: instituții de educație, școli profesionale, universități, firme private etc. Prin obiectivele programului se vizează creșterea mobilității actului de educație, dezvoltarea de inovații, îmbunătățirea calității educației, sprijinirea adulților în dezvoltarea de competențe fără să iasă din ritmul normal al vieții de zi cu zi.

Pot fi inițiate în continuare parteneriate între instituțiile de educație a adulților deja existente, ONG din țară și străinătate, Ministere de resort - Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Educației și Cercetării – în scopul derulării unor proiecte sub programele europene  Socrates/Grundtvig, Leonardo da Vinci care să vină în sprijinul dezvoltării comunităților rurale prin implementarea unui sistem organizat de educație a adulților.

Abordând o parte a specificului educației adulților în mediul rural din România, prin prisma trecutului și prezentului, lucrarea de față se vrea a fi o pledoarie a necesității reîntoarcerii la rural; a dorinței de a reînvia ceea ce, odată, a oferit atâta vitalitate și naturalețe satelor noastre, dar nu numai, ci chiar întregii societăți – cultura și educația țăranului român.

Încheiem printr-un elogiu adus țăranului de Werner Heisemberg într-un eseu („Gaspräch im Umkreis der Atomphysik”). Autorul vorbește despre o poveste cu rădăcini, chiar, aici , în țara gazdă acestei pretigioase  manifestari. „Un chinez a întâlnit un țăran chinez, care cobora, pe scară, într-un puț, cu o găleată în mâna, pentru a lua apa și a uda gradina. Mirat, chinezul de la oraș l-a întrebat pe țăran de ce nu-și face o cumpănă, pentru a nu coborî de zeci de ori pe scară. Țăranul a răspuns: „M-am gândit la asta, dar dacă mi-ar fi mai ușor, mi-ar slăbi inima, pentru că cel care lucrează ca o mașină capătă inimă de mașină și astfel își pierde nevinovăția; și cel care își pierde nevinovăția nu mai este sigur de spiritul său. Ori nesiguranța spiritului nu se poate împăca cu judecata adevărată. Deci, cunosc lucrurile care mi-ar ușura munca, dar mi-ar fi rușine să mă servesc de ele știind ce aș pierde”.

BIBLIOGRAFIE

    * Cîmpean, E.A. (2005), Instituții rurale de educație, Cluj Napoca: Editura Risoprint
    * Miftode, V. (2003), Tratat de metodologie sociologică, Iași: Editura Lumen;
      Șoitu, L. (coord.) (2003), Instituții de educație a adulților. Atribuții și competențe, Iași: Editura Spiru Haret
    * Jens, A., Fahey, T. (2004), Perception of Living Condition in an Enlarged Europe, Foundation for the Improvement of Living and Working Condition, Luxembourg
    * Soitu, L., (coord.) (2003), Institutions of Adult Education. Specifics and characteristics. Iași: Spiru Haret Publishing House
      ***Census of the population and the residences from 18th March 2002, INS, 2003
      ***Conditions of life of the population in Romania, INS, 2004
      ***Anuarul statistic al Romaniei, INS, 2004


Conf. univ. dr. Elena-Adriana Tomulețiu
Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Tîrgu-Mureș

 

Vezi alte articole scrise de dr. Elena-Adriana Tomulețiu»