Imnul României

Imnul României, interpretat de preșcolarii Gradiniței cu Program Prelungit "Rândunica", din Tîrgu-Mureș.

  • Imnul_Romaniei.mp3

Deșteaptă-te, române!

    Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
    În care te-adânciră barbarii de tirani!
    Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte,
    La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani!

    Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
    Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
    Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
    Triumfător în lupte, un nume de Traian!

    Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
    Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
    Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
    Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

    Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
    Româna națiune, ai voștri strănepoți,
    Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
    „Viață-n libertate ori moarte!” strigă toți.

    Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
    Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
    Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
    Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

    O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
    Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
    Și blastămă cu lacrimi în ochi pe orișicare,
    În astfel de pericol s-ar face vânzători!

    De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
    Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
    Când patria sau mama, cu inimă duioasă,
    Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

    N-ajunse iataganul barbarei semilune,
    A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
    Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
    Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

    N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
    Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm ;
    Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
    Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

    Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
    Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
    Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
    Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

    Preoți, cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină,
    Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
    Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
    Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost' pământ!

 

 de Andrei Mureșanu