Păienjenii

Păianjenii sunt animale artropode cu opt picioare folosite pentru mers, prelungiri ale capului cu cleşti şi glande otrăvitoare şi organe reproductive speciale pe cea de-a doua parte a corpului masculului. Ei se folosesc foarte des de mătasea pe care o secretă. Păianjenii sunt tereştri, cu toate că anumite specii s-au adaptat la viaţa în ape dulci, ele prinzând bule de aer sub apa şi cărându-le după ei. Păianjenii sunt deosebit de numeroşi şi se găsesc în toată lumea. Cu toate că majoritatea au mai puţin de 1cm lungime, cel mai mare are un corp de 9 cm, iar piciorele pot fi mult mai lungi.

Structura
Structura corpului la păianjeni este similară cu cea a celorlalte arahnide, fiind înpărţit într-o parte anterioară, numită cefalotorace sau prosoma, şi o parte posterioara, numită abdomen sau opiosthoma. Cele două părţi sunt separate de un „gât" subţire care conferă animalului flexibilitatea necesară pentru a utiliza propria mătase la paianjenii care vânează şi mai mici la cei care crează pânze cu modele complicate. Fiecare primă pereche de cleşti, sau chelicerae, are un colţ prevăzut cu o deschidere prin care este eliberată otrava provenita de la o glandă din capătul cleştelui.

Urmatoarele două părţi ale corpului se numesc pedipalp, seamană cu nişte picioare, dar sunt în general modificate pentru a deveni un fel de antene. La mascul, pedipalpul are un „organ de palpare", folosit în reproducere. Pe cefalotorace se află şi patru perechi de picioare folosite pentru mers. Pe abdomen se află cleşti modificaţi, folosiţi pentru a secreta mătasea. Deschiderile de pe abdomen duc la plămânii-carte, numiţi aşa datorită structurii stratificate, sau la un sistem de tuburi(trahee) folosite pentru a căra aerul. La unele specii pot fi intalnite ambele feluri de respiraţie.

Sistemul digestiv al păianjenilor este adaptat numai pentru mâncarea lichidă, deorece animalele îşi digeră în general prada în afara corpului, iar apoi ingurgitează lichidul. Creierul este destul de complex. Diferite părţi ale lui sunt dezvoltate, în funcţie de modul în care işi localizează prada: prin vedere sau prin atingere.

Veninul
Păianjenii sunt în general carnivori şi se hrănesc numai cu hrana vie, pe care o pot strivi cu cleştii, sau îi pot injecta un venin. Muşcătura unor păianjeni mari poate fi dureroasă, dar majoritatea sunt prea mici pentru a pătrunde prin pielea umană, şi doar câteva specii sunt periculoase pentru om. Printre acestea se numară „văduva neagră" şi rudele sale apropiate, care însă nu sunt agresive şi muşcă oamenii doar în apărare. Muşcătura este dureroasă şi este urmată de leşin, dificultăţi în respiraţie. Ea este doar rareori fatală, mai ales la adulţii sănătoşi.

Pentru mai multe detalii accesaţi linkul: http://referat.clopotel.ro/Paianjeni___ARAHNIDELE__notiuni_generale_-6731.html unde puteţi citi întreg referatul.