Oare ce este un peşte, cum respiră?

Oare ce este un peşte?

Peştii sunt primele vertebrate (animale care au o coloană vertebrală) care au trăit pe Pământ. Cercetătorii ne spun că primii peşti au apărut acum 500 de miloane de ani. Au coloană vertebrală constituită din oase numite vertebre. La unii peşti cum sunt rechinii şi calcanii vertebrele sunt formate din cartilagii.

Au craniu osos şi un maxilar inferior mobil. De-o parte şi de alta a capului peştelui, oase speciale acoperă branhiile. În aripioare există oase foarte fine, numite raze. Datorită lor, aripioarele stau întinse şi rigide.

Datorită coloraturii deosebite unii peşti reuşesc să se ascundă de inamici.

Cum respiră peştii?

Respiraţia la peşti se realizează  cu ajutorul unor organe speciale, numite branhii, aflate pe părţile laterale ale capului. Ele sunt formate dintr-un număr foarte mare de plăcuţe foarte fine, bine vascularizate.

Atunci când apa trece prin branhii, moleculele de oxigen trec în sânge, care apoi le transportă în tot corpul. Fiecare parte exterioară a branhiilor unui peşte osos are o uşă protectoare. Rechinii şi calcanii fac excepţie, deoarece la ei fiecare branhie are propria ei ieşire la apă.

Din ce este format scheletul unui peşte osos?

• Cap
• Maxilar
• Oasele protectoare ale branhiilor
• Aripioare pectorale
• Aripioare pelviene
• Vertebre
• Aripioara dorsală
• Aripioară anală
• Aripioara cozii (coada)

 

Structura unui peşte

Se cunosc trei grupe principale de peşti şi de specii înrudite. Cele mai primitive includ "nouă ochi" şi "ţiparul de baltă".  Aceste animale seamănă cu un peşte dar nu au maxilar, gura lor putând doar să sugă. Al doilea grup include rechinii şi calcanii. Sunt cunoscuţi ca peşti cartilaginoşi deoarece au scheletele format dintr-un "zgârci" numit cartilagiu, nu din oase. Cel de-al treilea grup este format din peşti osoşi, având scheletele format din oase.

Cum au peştii gura?

Gura peştilor este adaptată la hrana lor. Cei care se hrănesc cu alţi peşti au botul lung şi o mulţime de dinţi ascuţiţi, pentru prinderea prăzii. Ex. (baracuda).
Marea majoritate au gura dură, ca un cioc cu care pot zdrobi animalele marine cu carcasă tare. Peştele numit "Dracul de mare" îşi poate folosi gura pentru a înghiţi prada brusc, momind-o cu undiţa lui.

Heringul, poate filtra cu ajutorul unor structuri speciale, aflate în branhii numite"greble", minusculele animale de apă (planctonul).

Ouăle şi puii peştilor

Marea majoritate a femelelor eliberează în apă un număr mare de ouă foarte mici. Masculii elimină sperma care va fertiliza aceste ouă, care plutesc la suprafaţa apei sau se depun pe fund. Din ouă ies larve, din care multe sunt mâncate de alte vietăţi. Cele care supravieţuiesc devin peştişori, care vor semăna cu adulţii speciei. Puii se hrănesc şi vor deveni noua generaţie de peşti adulţi.