Prscăruşul

Pescăruşii sunt păsări acvatice care trăiesc pe coasta mărilor, ele făcând parte din familia Laridae, ordinul Charadriiformes. În această familie intră şi pescăruşii răpitori (Stercorariidae), rândunica de mare (Sternidae), forfecarii (Rhynchopidae) ca şi pinguinii (Alcidae).

Sunt păsări de talie medie (30-80 cm), masculii fiind  mai mari. Au aripi suple şi ascuţite iar ciocul este puternic şi înconvoiat. Se pot deplasa cu uşurinţă pe apă datorită celor trei degete de la picioare care sunt unite printr-o membrană interdigitală.

Penajul este alb-cenuşiu, unele specii având pete negre pe cap şi pe spate. Puii pescăruşilor sunt de culoare cenuşie punctaţi cu negru, devenind păsări adulte la 4 ani după ce au ieşit din ou.

Trăiesc în zonele temperate şi reci, pe mare sau pe fluviile mai mari  în apropiere de coastă. Hrana pescăruşilor este constituită din deşeuri de la navele de pescuit sau fabricile de conserve, din peşte, crustacee, moluşte sau alte animale marine mai mici, ca şi rozătoarele.

Speciile mai mari de pescăruşi ca "Larus marinus", jefuiesc cuiburile altor păsări sau chiar vânează păsările adulte bolnave. Speciile mici de pescăruşi se hrănesc cu insecte şi viermi. Ei pot să bea apă de mare, sarea din apă fiind eliminată prin două glande care se află în apropierea ciocului. Pe ştranduri sau terase pescăruşii fură frecvent prada altor păsări sau chiar din farfuriile clienţilor aflaţi la terase. Pot atinge vârsta de 30 de ani.

Cuibul lor este aşezat pe sol, iar unii îşi fac cuib şi pe stânci. Trăiesc în colonii mari. Femelele depun 2-4 ouă, care sunt păzite de părinţi care atacă pe oricine se apropie de cuib. Puii eclozionează la 3-6 săptămâni, ei putând să alerge şi să înoate din prima zi, hrana lor fiind asigurată de părinţi.