Marele Zid Chinezesc este una din cele “7 noi minuni ale lumii” .
Contrar legendelor urbane, Marele Zid Chinezesc nu este vizibil de pe lună (cu ochiul liber). Deşi impresionant ca lungime, înălţimea maximă a acestuia (9.1 metri) şi cromatica asemanatoare elementelor geografice care il înconjoară fac imposibilă observarea lui de pe Lună cu ochiul liber. Această legendă despre Zid a apărut prima oară într-o serie de benzi desenate americane (Ripley’s Believe It or Not!) .
Termenul defineşte, de fapt, o serie de mai multe fortiicaţii construite de-a lungul a câtorva sute de ani. Primele secţiuni din zid au fost construite înca din secolul 5 i.Hr.
Zidul se întinde pe o distanţă de 6.400 km? El începe din est, de la trecătoarea Shanhaiguan, şi continuă până în zona de vest a ţării, în zona de lacuri denumită Lop Nur.
Primele fortificaţii au fost construite înainte de crearea Imperiul Chinez de către conducătorii chinezi de triburi care doreau să se apere de atacurile reciproce. Aceste ziduri iniţiale au fost distruse de către primul împărat al Chinei, Qin Shi Huang, de-a lungul unei perioade de 12 ani.
În timpul dinastiei Qin a început construirea a ceea ce astăzi denumim “Marele Zid Chinezesc”. El a ridicat acest zid pentru a proteja zona de nord a Chinei de atacurile populaţiei nomade Xiongnu.
După înfrângerea împotriva populaţiei oirat (triburi mongole) în Bătălia de la Tumu (1449), conducătorii Dinastiei Ming au reînviat conceptul zidurilor de aparare. Acesta a fost văzut ca ultimă soluţie în faţa atacatorilor nomazi, în urma eşecurilor campaniilor militare de cucerire a lor.
Se estimează că un milion de chinezi şi-au îndeplinit serviciul militar ca gărzi ale Zidului. Stagiul militar desfăşurat în cadrul turnurilor de pază ale zidului nu erau bine privite de către soldaţi din cauza condiţiilor vitrege de locuit (atât vara cât şi iarna) şi a hranei insuficiente, coroborate cu dorul de casa şi familie.
Se presupune că, de-a lungul timpului, între două şi trei milioane de chinezi au murit în timpul construcţiei Zidului.
Nu există nici o hartă care să prezinte întreaga constructie. Acesta este încă un semn al complexităţii acestei megastructuri arhitectonice.
Dincolo de implicaţiile sale militare, zidul a avut şi conscinţe economice şi comerciale. Zidul a reprezentat o bună protecţie pentru negustorii europeni care au putut, la adapostul protecţiei Zidului, să îşi desfăşoare netulburaţi negoţul.
Pe 9 iulie 2005 Danny Way, un skateboard-er profesionist, a devenit prima persoană din lume care a sărit peste Marele Zid Chinezesc, ajutat de un vehicul nemotorizat.
Cea mai celebră legendă care înconjoară misticul din jurul acestei construcţii este cea a soţiei unui bărbat chinez decedat în timpul construcţiei Zidului. Meng Jiangnu a venit să îşi viziteze soţul care lucra la Zid, fără să ştie că acesta decedase. Pentru că ceilalţi constructori nu au putut să îi spună adevarul şi au minţit-o ca soţul ei este “în următorul turn” ea a mers din turn în turn de la un capat la altul al Zidului. În final, la ultimul turn, a aflat adevarul şi a început să plângă atât de tare încât lacrimile ei au creat o bresă în Zid. Astazi, acolo este un templu în cinstea ei.
În timpul utilizării acestuia ca fortificaţie de apărare, Marele Zid Chinezesc avea şi un sistem, avansat pentru acea dată, de comunicaţii. Acesta folosea fumul şi focul pentru a transmite diverse mesaje între turnurile de control al Zidului. În caz de pericol se puteau alerta uşor armatele staţionate în baze militare de-a lungul structurii.
Marele Zid Chinezesc este, în anumite porţiuni, într-o stare avansată de degradare sau chiar a fost distrus. Alături de capriciile naturii (vânt, furtuni de nisip, cicluri repetate îngheţ-dezgheţ), printre inamicii Zidului se număra şi oamenii care il vandalizează sub diverse forme (cea mai frecventă formă de vandalism o reprezintă vânzarea de porţiuni mici din zid sub formă de suvenir).
Există şi un maraton care se desfaşoară de-a lungul sau chiar pe Zidul Chinezesc. Această formă de maraton este mult mai grea decat cele obişnuite deoarece implică urcarea şi coborârea a aproximativ 3.700 de trepte de către participanţi.
Se presupune ca un hoax (o poveste falsă, o minciună) despre intenţia unor afacerişti de a distruge Marele Zid Chinezesc a fost una din cauzele Revolţei Boxerilor (”boxeri” este denumirea, improprie, dată de occidentali membrilor unei organizaţii chineze care, printre altele, practicau artele marţiale). Această presupunere a fost dovedită ca fiind falsă.
Material preluat de pe site-ul: http://stiati-ca.com/marele-zid-chinezesc-stiati-ca/