Principiul II

Psihologii manifestă o maximă responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, familiei, grupului ori comunității față de care își exercită rolul de psihologi. Această preocupare include atât pe cei direct cât și pe cei indirect implicați în activitățile lor, prioritate având cei direct implicați.

Aderarea la acest principiu presupune respectarea următoarelor reguli:

Art. II.1. Psihologii vor proteja și promova starea de bine și vor evita provocarea de daune clienților, studenților, participanților la cercetare, colegilor de profesie și a celorlalți, asumându-și cu responsabilitate consecințele propriilor lor acțiuni.

Art. II.2. Psihologii vor respecta dreptul persoanei de a sista, fară nici o justificare, participarea sa la serviciul furnizat, în calitate de client, sau la activități de cercetare științifică, în calitate de subiect.

Art. II.3. Psihologii vor refuza să îndrume, să instruiască ori să furnizeze informații celor care, după judecata lor, vor putea utiliza greșit cunoștințele și deprinderile, voluntar sau involuntar, în dauna celorlalți.

Art. II.4. Psihologii nu vor delega activități psihologice spre persoane care nu au competențele necesare pentru acele activități.

Art. II.5. Psihologii vor promova și facilita dezvoltarea științifică și profesională a angajaților, a celor supervizați, studenților, participanților la programe de formare profesională etc.

Art. II.6. Psihologii vor contribui la dezvoltarea psihologiei ca știință și a societății în general, prin cercetarea liberă și prin achiziția, transmiterea și exprimarea liberă a cunoștințelor și ideilor, excepție facând activitățile ce intră în conflict cu obligațiile etice.

Art. II.7. Psihologii vor susține cu responsabilitate rolul psihologiei ca disciplină, în fața societății și vor promova și menține cele mai înalte standarde ale disciplinei.

Art. II.8. Psihologii vor sesiza Colegiului Psihologilor cazurile de abatere de la normele de etică și deontologie profesională, dacă rezolvarea informală, amiabilă a situației nu a  fost posibilă.

Art. II.9. Psihologii vor respecta legile și reglemantările societății, comunității în care activează. Dacă legile sau reglementările intră în conflict cu principiile etice, psihologul va face tot posibilul să respecte principiile etice.

Art. II.10. Psihologii nu vor contribui și nu se vor angaja în cercetare sau orice alt tip de activitate care contravine legilor umanitare internaționale (de ex. dezvoltarea metodelor de tortură a persoanelor, dezvoltarea de arme interzise, terorism sau activități de distrugere a mediului).

Art. II.11. Psihologii nu vor furniza servicii psihologice și nu vor face cercetări, indiferent cine - psiholog sau nepsiholog- încearca să-i oblige să procedeze împotriva eticii profesionale.

Art. II.12. În cadrul lor de competență profesională, psihologii vor decide alegerea și aplicarea celor mai potrivite metode și tehnici psihologice. Ei răspund personal de alegerile și consecințele directe ale acțiunilor lor în funcție de atestarea profesională primită.

Art. II.13. Psihologii  se vor consulta și cu alți specialiști sau cu diverse instituții  pentru a promova starea de bine a individului și societății.

 

Taguri