Cannabisul

„Consumul de droguri nu este decât o sinucidere în mai multe etape: un fel de sinucidere în serial.” (Raymond Carter)

Cannabisul sau cânepa indiană este cel mai răspândit drog după alcool, cafea şi tutun. Conţine mai mult de 400 de substanţe, dar principalul stimulant al creierului este substanţa THC ( delta 9-tetratahydrocannabinol ). Puterea de acţiune a drogului este determinată de concentraţia de THC care variază în funcţie de mai mulţi factori ca soiul plantei, climat, sol şi timpul de recoltare.

Haşişul (engl. "pot", "shit") este răşina secretată de glandele situate la nivelul frunzelor de cânepă (Cannabis). Haşişul se comercializează în "bulgări" solizi sau plăci presate şi se prezină - în funcţie de ţara de origine - în nuanţe de culoare roşie, maron, verde sau negru.

Marijuana (engl. "grass", "kif", "Heu", rom. "iarbă") este un amestec din frunze, tulpini şi inflorescenţe mărunţite ale aceleaşi plante – cannabis-, ce are aspect de tutun verzui tăiat foarte fin.
Este cel mai frecvent drog ilicit utilizat în lume şi mult mai periculos decît crede majoritatea urilizatorilor de droguri. Periculozitatea lui şi faptul că a crescut numărul utilizatorilor şi a scăzut vîrsta la care se începe consumul este un semnal important de alarmă.
Marijuana este un halucinogen mediu care are efectele antidepresive şi dezinhibitoare ca şi alcoolul. Efectele fumatului se resimt în general după câteva minute, iar efectul maxim apare cam la 10-30 de minute
Acestea includ următoarele simptome: uscăciunea gurii şi a gâtului, accelerarea ritmului cardiac, scad coordonarea şi echilibrul, prelungeşte timpul de reacţie, şi diminuează memoria recentă. Dozele mai puternice produc reacţii mai intense, alterînd puternic percepţiile, provoacă crize de paranoia sau halucinaţii.
Efectele de moment ale marijuanei dispar după două sau trei ore. Numai că drogul se acumulează în ţesuturile grase, THC fiind o substanţă liposolubilă şi se depozitează în ficat, plămîni, creier, testicule, şi alte organe. După două zile de la consumul de Marijuana se mai găseşte încă în urină ¼ din cantitate totală de THC inhalat. Persistă în urină pînă la trei zile, iar în sînge de la două la patru săptămâni.

Efectele asupra minţii

Consumul de Marijuana scade capacitatea de a învăţa. Cecetările demonstrează clar că marijuana scade capacitatea creierului de a acumula şi memora informaţii. Studiile arată clar că marijuana poate provoca pierderi ireversibile ale capacităţilor intelectuale. Studii efectuate pe animale au arătat că drogul provoacă modificări ireversibile ale zonelor din creier care sunt responsabile de memorie şi capacitatea de învăţare.

Impactul asupra corpului

Consumatorul cronic de marijuana este expus la răceli frecvente, pneumonii, bronşite, emfizem pulmonar şi astmă bronşic, iar cu timpul, datorită deteriorării plămînilor şi căilor respiratorii, creşte riscul de cancer. Acest risc, determinat de substanţele chimice toxice din cannabis, este de 5 ori mai mare la fumătorii de marijuana decît la fumătorii de tabac. Acest drog, scade şi starea de imunitate a organismului, adică puterea de a lupta cu bolile şi infecţiile.
Marijuana influienţează şi sistemul endocrin, adică secreţia hormonilor, poate provoca întîrzierea pubertăţii şi reduce producerea de spermă la tineri, iar la femei tulburări de ciclu şi inhibă ovulaţia. Copii născuţi din mame consumatoare de drog au o greutatea şi dimensiunile mai reduse decât normal, fiind mai predispuşi la îmbolnăviri. Studii recente arată că deyvoltarea acestor copii este mai întârziată.

Marijuana şi adolescenţii

Deşi consumul de marijuana este primejdios la orice vârstă, tinerii sunt mai afectaţi, căci pentru ei impactul produs asupra învăţării este major şi pentru că determină ratarea relaţiilor interpersonale vitale şi alegerea unui stil de viaţă potrivit pentru dezvoltarea lor ca oameni.

Pericolele consumului de Marijuana

• Modifică percepţiile şi simţurile
• Scade memoria recentă
• Pierderea puterii de concentrare şi de coordonare
• Influenţează negativ raţionamentele, judecata
• Creşte riscul de accidente
• Pierderea motivaţiei
• Scade inhibiţiile normale
• Creşte riscul de infecţie HIV şi alte boli cu transmisie sexuală
• Creşte frecvenţa bătăilor inimii
• Anxietate, atacuri de panică, comportament paranoic
• Halucinaţii
• Afectează sistemul respirator, de reproducere şi imunitar
• Creşte riscul de cancer
• Dependenţă psihică